BNM, conferință de nivel înalt: „Recuperarea economiei în post-pandemie: realități și perspective”

Banca Națională a Moldovei, va organiza mâine, 4 iunie 2021, o conferință de nivel înalt cu genericul „Recuperarea economiei în post-pandemie: realități și perspective”, se anunță în cadrul unui comunicat al băncii centrale.

Acest evenimenteste conceput în cadrul seriei de evenimente prilejuite de aniversarea a 30-a de la fondare și, totodată, reafirmă angajamentul băncii centrale de a fi alături de cetățeni și agenții economici în realizarea mandatului său.

„Conferința va reuni oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale din alte state, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți în politici economice. Întrunirea va oferi posibilitatea unui schimb de opinii de actualitate pentru întreaga planetă, în special referitor la rolul băncilor centrale în înfruntarea provocărilor și identificarea oportunităților în perioada de după pandemie.”, se arată în comunicatul BNM.

Conferința va fi, de asemenea, transmisă pe R LIVE TV și rlive.md.

Astfel, agenda conferinței se va axa pe aspecte ce țin de:

stabilitatea financiară
abordarea riscului sistemic
politici de susținere a economiei
necesitatea adaptării rapide la tehnologiile inovative
elaborarea unor viziuni noi asupra pașilor următori

Incertitudinile existente ridică multe semne de întrebare în fața autorităților, băncilor centrale și a actorilor piețelor care urmează să-și mobilizeze eforturile pentru a se conforma noilor cerințe ale timpului.

Tematica vine în nevoia de a depăși cu rezistență actuala criză, care a adus prejudicii economice colosale și care a avut consecințe severe asupra vieții cetățenilor.

Reuniunea se va desfășura on-line și va fi transmisă în direct pe toate platformele de comunicare ale Băncii Naționale (pagina web, Facebook, Youtube), dar și pe https://www.privesc.eu/ și https://rlive.md/.

Banca Națională a Moldovei

Banca Națională a Moldovei a fost creată la 4 iunie 1991 prin decretul președintelui Republicii Moldova, astfel fiind puse bazele sectorului bancar din țara noastră.

De atunci, au fost înregistrate mai multe realizări importante, cum ar fi introducerea monedei naționale, modificarea obiectivului fundamental de la stabilitatea monedei naționale la stabilitatea prețurilor, tranziția la regimul de țintire a inflației, consolidarea independenței și a capacității Băncii Naționale a Moldovei, implementarea unei noi legislații financiare-bancare care transpune cele mai bune standarde internaționale și ale Uniunii Europene, precum și alte realizări majore pentru reformarea, dezvoltarea și fortificarea mediului financiar-bancar.

Agenda Evenimentului

#Banca Națională a Moldovei #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află pe locul 96 din 112 țări în clasamentul global al brevetelor, cu doar 255 de brevete active. Clasamentul a fost realizat de platforma Visual Capitalist, pe baza datelor din 2024 furnizate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale. Poziția plasează țara aproape de coada clasamentului global al inovației.

În timp ce Moldova înregistrează câteva sute de brevete, diferența față de alte state este uriașă. De exemplu, Belarus are peste 1 300 de brevete, Georgia peste 800, iar România ajunge la aproximativ 27 000.

La nivel global, clasamentul este dominat categoric de China, cu peste 5,6 milioane de brevete active, urmată de Statele Unite cu 3,5 milioane și Japonia cu puțin peste 2 milioane. Împreună, aceste trei țări dețin mai multe brevete decât restul lumii la un loc, confirmând concentrarea puternică a inovației în câteva economii majore.

La polul opus, ultimele locuri sunt ocupate de state cu activitate aproape inexistentă în domeniu. Myanmar are doar 4 brevete active, iar Bhutan – 6, fiind singurele țări din clasament cu mai puțin de 10 brevete.

Experții subliniază că datele privind brevetele indică adesea locul de înregistrare a proprietății intelectuale, nu neapărat locul unde inovația este realizată. Companiile multinaționale transferă frecvent brevetele peste granițe pentru a beneficia de avantaje fiscale, structuri de redevențe sau protecții legale. Drept urmare, țările cu regimuri favorabile de proprietate intelectuală pot apărea ca lideri la brevete pe cap de locuitor, chiar dacă inovația de bază provine din alte regiuni.