BNM vede un risc în explozia creditelor! Băncile sunt obligate să pună mai mult capital deoparte

Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF) a constatat că sistemul financiar din Republica Moldova își menține stabilitatea, însă monitorizează cu atenție ritmul ridicat al creditării bancare și evoluția riscurilor din economie. Concluziile au fost prezentate în cadrul celei de-a doua ședințe ordinare din 2026, desfășurate pe 30 iunie.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), sectorul bancar continuă să fie bine capitalizat și lichid, iar principalele riscuri rămân la un nivel redus sau moderat. Totuși, activitatea de creditare continuă să crească într-un ritm mai rapid decât economia, ceea ce a determinat anterior BNM să majoreze amortizorul anticiclic de capital la 2,5%, măsură aplicată din 26 mai 2026.

Datele analizate arată că rata creditelor neperformante a urcat la 4,3%, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul din trimestrul precedent. Potrivit autorității, creșterea este explicată în principal de criterii calitative de evaluare a creditelor, precum lipsa actualizării informațiilor despre debitori, în timp ce rata creditelor cu restanțe la plată a rămas relativ stabilă. Conform standardului IFRS 9, rata creditelor neperformante este de 1,5%, apropiată de media regională.

În același timp, riscurile de lichiditate, concentrare sectorială și piață au rămas reduse, iar băncile de importanță sistemică respectă cerințele de capital și lichiditate, demonstrând o reziliență solidă.

În sectorul de creditare nebancară, format din organizațiile de creditare nebancară și asociațiile de economii și împrumut, riscurile au fost apreciate drept moderat-reduse. Portofoliul total de credite a crescut cu 2,3%, impulsionat în principal de finanțările acordate persoanelor juridice, iar rata creditelor neperformante s-a diminuat cu 0,2 puncte procentuale.

Și sectorul asigurărilor continuă să prezinte indicatori solizi. Primele brute subscrise au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut, iar societățile de asigurare au menținut lichidități peste nivelul minim impus de legislație. Rata solvabilității a ajuns la 164% pentru asigurările generale și la 644% pentru asigurările de viață, depășind semnificativ pragul minim de 100%.

Pe piața de capital, CNSF a constatat că activitatea bursieră și cea a prestatorilor de servicii de investiții nu generează riscuri sistemice. Totodată, membrii Comitetului au analizat stadiul pregătirilor pentru lansarea Bursei Internaționale a Moldovei.

Un subiect aparte al ședinței a vizat combaterea fraudelor financiare. BNM a prezentat măsurile implementate pentru consolidarea identificării electronice la distanță a clienților (e-KYC), autentificarea strictă în serviciile de plată, sporirea securității aplicațiilor de mobile banking și protecția datelor personale. De asemenea, banca centrală a transmis instituțiilor financiare un set de recomandări operaționale și tehnice pentru prevenirea fraudelor și a continuat campaniile de informare a populației.

Comitetul Național de Stabilitate Financiară a anunțat că va continua monitorizarea atentă a riscurilor sistemice și consolidarea cooperării dintre instituțiile responsabile, iar următoarea ședință ordinară este programată pentru luna septembrie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#creditare #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.