Bogații lumii au pierdut 134 miliarde dolari, în urma prăbuşirii pieţelor bursiere

Averea netă a lui Jeff Bezos a scăzut vineri cu 15,2 miliarde de dolari, conducând declinul amplu care a şters 134 miliarde de dolari din averile celor mai bogaţi 500 de oameni din lume, transmite Bloomberg.

Acțiunile Amazon.com Inc au scăzut cu 8,8% la Bursa de la New York, pe fondul declinului general de pe piețele bursiere, astfel încât averea netă a lui Jeff Bezos s-a redus la 191,5 miliarde de dolari, conform indicelui miliardarilor realizat de Bloomberg. Scăderea de vineri este a treia cea mai mare lovitură cu care s-a confruntat Jeff Bezos, fiind depășită doar de cea din 4 aprilie 2019, când averea co-fondatorului Amazon s-a redus cu 36 miliarde de dolari, în urma înțelegerii sale de divorț, și cea din 29 aprilie 2022, când acțiunile Amazon au scăzut cu 14%.

Indicele Nasdaq 100 al Bursei de la New York a scăzut cu 2,4% vineri, afectând și averile altor miliardari, inclusiv a lui Elon Musk și a lui Larry Ellison (de la Oracle Corp), ale căror averi nete s-au redus cu 6,6 miliarde de dolari și, respectiv, cu 4,4 miliarde de dolari. Incertitudinile privind posibilele reduceri ale dobânzii de către Rezerva Federală a SUA, precum și unele rezultate financiare dezamăgitoare, au dus la intrarea indicelui Nasdaq în teritoriul de corecție, ștergând mai mult de 2.000 miliarde de dolari din valoare în doar trei săptămâni.

Declinul acțiunilor Amazon, cel mai sever din aprilie 2022, vine după ce compania a anunțat că intenționează să continue cheltuielile masive cu inteligența artificială (AI), în detrimentul profiturilor sale pe termen scurt.

Miliardarii din domeniul tehnologiei, Mark Zuckerberg, Sergey Brin și Larry Page, au pierdut de asemenea vineri peste trei miliarde de dolari fiecare, pe fondul declinului acțiunilor Meta Platforms Inc și Alphabet la Bursa de la New York. Miliardarii din acest domeniu s-au confruntat cu o scădere a averilor lor de 68 miliarde de dolari, conform Bloomberg.

Bezos, în vârstă de 60 de ani, al doilea cel mai bogat om din lume, a vândut anul acesta un nivel semnificativ de acțiuni Amazon. În februarie, acesta a vândut acțiuni în valoare de aproximativ 8,5 miliarde de dolari. Totodată, luna trecută, în ziua în care titlurile Amazon au atins un nou nivel record, el a dezvăluit un plan ce prevede vânzarea a încă 25 milioane de acțiuni, în valoare de cinci miliarde de dolari.

Vânzarea suplimentară va face ca valoarea totală a acțiunilor sale vândute anul acesta să ajungă la 13,5 miliarde de dolari, conform calculelor Bloomberg. El încă va deține aproape 912 milioane de acțiuni, sau aproximativ 8,8% din Amazon, după finalizarea vânzării. Averea sa provine și de la compania Blue Origin și publicația Washington Post.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #prabusire #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.