Bogații s-au îmbogățit și mai mult: raportul uluitor emis de Manchester City

Manchester City a raportat miercuri profituri record după cel mai bun sezon din istoria sa, pe parcursul căruia a cucerit Liga Campionilor, titlul în Premier League şi Cupa Angliei, precum şi recunoaşterea sa drept cel mai valoros brand fotbalistic din lume, informează Reuters.

Clubul englez, care îl are ca acţionar majoritar pe şeicul Mansour, începând din august 2008, a obţinut venituri de 712,8 milioane de lire sterline (889,4 milioane de dolari) până în iunie 2023, conform raportului anual difuzat de Manchester City FC Ltd, o creştere de 99,8 milioane (16,3%) faţă de sezonul precedent, împreună cu un profit net record de 80,4 milioane de lire sterline.

„Sezonul 2022-2023 a arătat-o pe Manchester City atingând noi culmi şi stabilind noi repere”, a precizat într-un comunicat preşedintele clubului din Manchester, Khaldoon Al Mubarak. „Pe scurt, în sezonul trecut Manchester City a realizat cel mai mare an fotbalistic şi comercial din istoria sa”, a adăugat oficialul.

Veniturile din difuzare au crescut cu 50,4 milioane de lire sterline faţă de anul precedent (20,2%), în primul rând datorită faptului că Manchester City a ajuns până în finala Ligii Campionilor şi a Cupei Angliei, competiţii pe care a reuşit să le câştige.

Profiturile au beneficiat şi de tranzacţii semnificative ale jucătorilor, cu 121,7 milioane de lire sterline generate din transferuri, o creştere de 79,8% faţă de ultimele 12 luni.

Manchester City a ocupat prima poziţie pe lista Brand Finance Football 50, cu o valoare a mărcii de 1,51 miliarde de lire sterline, depăşind echipa spaniolă Real Madrid (1,46 miliarde). Manchester United s-a clasat pe locul al patrulea, cu 1,36 miliarde.

Este pentru prima dată când un club englez s-a clasat pe primul loc începând din 2018, raportul menţinând dominaţia Manchester City pe teren timp de un deceniu şi veniturile cele mai mari faţă de orice alt club din raport drept motive chele pentru saltul „cetăţenilor” în clasament.

Manchester City s-a clasat pe primul loc şi în Deloitte Football Money League pentru al doilea an consecutiv, cu cele mai mari venituri pentru un club din fotbalul european, în care a devansat-o de asemenea pe Real Madrid.

La începutul anului 2023, Manchester City a fost acuzat de Premier League de peste 100 de încălcări ale regulilor care impuneau clubului să furnizeze „mai multe informaţii financiare care oferă o imagine fidelă şi corectă a poziţiei financiare a clubului”, a precizat liga într-un comunicat difuzat pe 6 februarie.

Raportul financiar de miercuri a abordat acuzaţiile respective, precizând: „În februarie 2023, ca răspuns la acuzaţii, clubul a emis un comunicat prin care saluta examinarea acestei chestiuni de către o comisie independentă, pentru a lua în considerare în mod imparţial ansamblul dovezilor irefutabile care există în sprijinul poziţiei sale”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #top #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.