Bomba concediilor. Statul are restanțe de peste 800 milioane de lei. Belous: achităm jumătate din sumă

Deputata Victoria Belous a anunțat că un proiect de lege aflat în examinare prevede alocarea a circa 400 de milioane de lei pentru achitarea concediilor neachitate aferente perioadelor după anul 1990, o problemă care, potrivit acesteia, apasă tot mai mult asupra bugetului public de la an la an.

„Legea prevede o alocare de aproximativ 400 de milioane de lei, cu scopul de a achita concediile aferente perioadelor anterioare. De la an la an, povara concediilor neachitate costă bugetul tot mai mulți bani”, a declarat Belous.

Deputata a subliniat că obiectivul autorităților este stoparea creșterii acestor restanțe și identificarea unor mecanisme clare pentru achitarea zilelor de concediu neachitate, astfel încât problema să nu se perpetueze în viitor.

În acest context, Victoria Belous a menționat necesitatea unei cooperări între Guvern și Parlament pentru promovarea unor modificări legislative care să prevină acumularea de noi datorii. Una dintre soluțiile propuse este stabilirea unui termen-limită pentru valorificarea zilelor de concediu.

„Ne dorim ca zilele de concediu neachitate să fie valorificate într-o perioadă de trei ani, pentru a preveni această problemă pe viitor”, a precizat deputata.

Potrivit estimărilor prezentate de Belous, valoarea totală a restanțelor pentru concediile neachitate depășește 800 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.