Bomba concesionării Aeroportul Chișinău! Leancă și membrii din echipa sa oficial puși sub învinuire

După zece ani de la concesionarea Aeroportului Chișinău, Procuratura Anticorupție a anunță despre terminarea urmăririi penale ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău.

Obiectul investigației cuprind acțiunile ilegale ale persoanelor publice și de demnitate publică la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, ce a cauzat statului prejudiciul material în mărime de 392 milioane de lei.

Astfel, procuratura spune că sub învinuire, pentru abuz de serviciu, fostul premier Iurie Leancă, Valeriu Lazăr fost ministrul al Economieiâ, Tudor Copaci ex șeful de la APP, dar și, un fost director general interimar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, un fost director financiar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, șef al serviciului analiză economică al ÎS Aeroportul internațional Chișinău.

Procuratura mai spune că pe bunurile celor acuzați a fost pus sechestru pe bunuri în sumă de 28,7 milioane de lei.

Oficial, decizia de concesionare a aeroportului a fost luată în ultima zi de mandat al Guvernului în exercițiu Filat II, pe 30 mai 2013. Decizia a fost pregătită de Ministerul Economiei, condus pe atunci de democratul Valeriu Lazăr, iar unul dintre argumente era necesitatea de a atrage investiții în modernizarea AIC.

Guvernul condus de interimarul Iurie Leancă a susținut proiectul. Până și liberalul Anatol Șalaru, ca ministru al Transporturilor, a sprijinit inițiativa, afirmând ulterior că aeroportul „trebuia concesionat pentru că aducea pierderi iar o administrație privată este mai bună”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesionare #Aeroport #invinuiti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele bancare au crescut puternic la începutul anului. În luna ianuarie 2026, depozitele noi atrase în Republica Moldova au constituit 24 746 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Cea mai mare parte a banilor a provenit de la mediul de afaceri, care a asigurat 68,2% din total, în timp ce persoanele fizice au contribuit cu 31,8%.

În sectorul corporativ, companiile au preferat în mod covârșitor depozitele la vedere. Acestea au fost plasate în lei la o rată medie de 2,34%, în volum de 13 033 milioane lei, iar în valută la 0,93%, însumând 3 295 milioane lei. Depozitele la termen ale mediului de afaceri au fost mult mai reduse, fiind constituite în lei la o dobândă medie de 3,77%, în volum de 443 milioane lei, și în valută la 2,04%, în volum de 117 milioane lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au fost remunerate modest, cu o rată medie de 0,88% în lei, pentru un volum de 4 802 milioane lei, și de 0,91% în valută, pentru 57 milioane lei. În schimb, depozitele la termen au oferit randamente mai atractive. Persoanele fizice au constituit depozite la termen în lei la o dobândă medie de 5,37%, în volum de 2 168 milioane lei, iar în valută la 1,31%, însumând 829 milioane lei.

Structura pe maturități arată că, în cazul depozitelor la termen în lei ale populației, cele mai mari sume au fost plasate pe intervale de 6–12 luni și 2–5 ani, cu rate în jur de 5–6%. În valută, preferința s-a concentrat pe maturități de până la 6 luni și pe segmentul 2–5 ani, însă la dobânzi considerabil mai mici.