Bomba socială din Republica Moldova! Țara rămâne fără elevi, profesori

03 Sept. 2024, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Sept. 2024, 15:54 // Actual //  bani.md

În ultimii 20 de ani, numărul școlilor din Republica Moldova s-a  redus cu 24%, numărul elevilor cu 42%, iar al cadrelor didactice cu 39%, potrivit unui infografic iData.

Astfel, dacă în 2023 numărul mediu al elevilor într-o școală era de 367, atunci în 2023 numărul acestora se cifra la 278.

În ceea ce privește profesorii, acum 20 de ani, numărul acestora era de 27 or, în 2023 numărul s-a redus la 22.

În ultimele două decenii populația Republicii Moldova s-a redus cu 30%.

Republica Moldova se confruntă cu o criză demografică de proporții, pe măsură ce populația continuă să scadă într-un ritm alarmant. Conform datelor recente, la 23 august 2024, populația țării a scăzut la 3.029.505 de locuitori, comparativ cu estimarea Națiunilor Unite de la 1 iulie 2024, care indica un total de 3.034.961 de persoane.

În fiecare zi, Republica Moldova înregistrează 88 de nașteri, în timp ce numărul deceselor ajunge la 115 pe zi, ceea ce contribuie la o scădere netă a populației. La aceasta se adaugă un număr semnificativ de emigrări, cu un bilanț de -74 de persoane pe zi, ducând la o schimbare netă de -101 de locuitori zilnic. Această tendință negativă a populației se traduce printr-o scădere medie de un locuitor la fiecare 14,25 minute.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.