Boris Johnson: Descotorosirea de dependenţa de energia rusă, o consecinţă pozitivă a războiului din Ucraina

Premierul britanic în exerciţiu Boris Johnson a declarat joi că descotorosirea de dependenţa de importurile energetice ruseşti ar constitui o consecinţă pozitivă a războiului din Ucraina, dat fiind faptul că naţiunile occidentale încearcă să reducă achiziţiile de produse ruseşti.

Din această catastrofă, din războiul lui Putin, cred că poate ieşi şi ceva bun în sensul că Europa se va dezobişnui de hidrocarburile ruseşti’, a spus Johnson într-un discurs rostit în cursul unei vizite la o centrală nucleară din estul Angliei, scrie Agerpres.

Nu vom mai fi condiţionaţi, vulnerabili la şantajul său (al Rusiei), iar, în această ţară, vom accelera considerabil reformele şi măsurile de mult timp aşteptate pentru a deveni independenţi pe plan energetic, în special prin remedierea daunelor pe care le-am provocat industriei noastre nucleare’, a subliniat premierul britanic.

Boris Johnson a anunţat joi că Marea Britanie ar urma să investească 700 de milioane de lire sterline (810 milioane de euro) în proiectul centralei nucleare Sizewell C, dezvoltat de EDF, ceea ce constituie ultimul său anunţ major de politică internă înainte de a părăsi postul de prim-ministru săptămâna viitoare.

‘Trebuie să mergem înainte cu Sizewell C’, a spus Johnson în oraşul cu acelaşi nume, care găzduieşte acest proiect în estul Angliei.

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.