„Lista neagră”: Cine sunt colaboraționiștii rușilor pe care partizanii ucraineni i-au asasinat

01 Sept. 2022, 17:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Sept. 2022, 17:04 // Actual //  bani.md

Partizanii și probabil forțele speciale ucrainene au asasinat sau încercat să ucidă cel puțin 19 de politicieni pro-ruși și colaboraționiști din teritoriile ocupate de armata rusă, o parte a acestora fiind foști oficiali ucraineni care au trecut de parte rușilor.

Lista împărțită pe regiuni a fost întocmită de colaboratorii site-ului WarTranslated, aceștia notând că ea este probabil incompletă:

2 martie – Lugansk: Vladimir Struk, fostul șef adjunct al Consiliului Regional din Lugansk și șeful orașului Kreminna – găsit mort;

20 martie – Herson: Pavel Slobodcikov, un asistent al fostului primar al orașului și șeful administrației instalate de ruși în zona Vladimir Saldo – împușcat mortal într-o mașină din apropierea casei sale;

20 aprilie – Herson: Valeri Kuleșov, un asistent al șefului adjunct al administrației pro-ruse din Herson, Kirill Stresmousov, cel care a fugit în Rusia după declanșarea contraofensivei ucrainene – împușcat mortal într-o mașină din regiune;

22 mai – Zaporojie: Andrei Șevcic, primarul orașului Energodar – spitalizat după o explozie la intrarea casei sale;

18 iunie – Herson: Evgheni Sobolev, șeful departamentului regional al serviciului pentru penitenciare, numit în funcție de administrația pro-rusă – spitalizat în urma atentatului la viața sa;

22 iunie – Herson: Yuri Turulev, șeful administrației pro-ruse din satul Ciornobaiivka – mașina sa a fost aruncată în aer dar el a scăpat cu răni ușoare;

24 iunie – Herson: Dmitri Savlucenko, șeful departamentului pentru familie, tineret și sport al administrației regionale instalate de ruși – ucis într-o explozie de mașină;

10 iule – Harkov: Evgheni Yunakov, șeful satului Veliki Burluk – ucis în explozia unei mașini din apropierea clădirii administrației locale;

11 iulie – Zaporojie: Andrei Siguta, șeful administrației districtului Melitopol – acesta a scăpat fără răni în urma tentativei de asasinare;

7 iulie – Herson: Serghei Tomko, șeful adjunct al poliției din orașul Nova Kahova, aflat sub ocupație – împușcat mortal în mașina sa;

Tentativele de asasinat s-au înmulțit simțitor în luna august

4 august – Herson: Vladimir Saldo, șeful administrației instalate de ruși în regiunea din sudul Ucrainei – adus la Moscova unde a fost spitalizat sub suspiciunea de otrăvire;

6 august – Herson: Vitali Gura, șeful adjunct al administrației orașului Nova Kahova – împușcat mortal în casa sa. El a fost spitalizat cu răni grave și a murit în timp ce era transferat la un spital din Crimeea;

12 august – Zaporojie: Oleg Șostak, unul dintre liderii partidului Rusia Unită din orașul Melitopol – el a fost rănit în urma unei explozii care a aruncat în aer sediul partidului;

20 august – Donețk: Konstantin Ivașcenko, primarul instalat de ruși în orașul-port Mariupol – a scăpat nevătămat unei tentative de asasinare cu bombă în timpul unei vizite pe care a efectuat-o la grădina zoologică locală

22 august – Herson: Igor Teleghin, șeful adjunct al departamentului pentru politici interne a administrației instalate de ruși în regiune – mașina sa a fost aruncată în aer dar el a supraviețuit;

24 august – Zaporojie: Ivan Șusko, șeful administrației satului Mîhailivka – a murit în urma exploziei unei mașini;

26 august – Zaporojie: Alexandr Kolesnikov, șeful adjunct al poliției rutiere din orașul Berdeansk – a murit în urma unei explozii în apropierea locului unde locuia. El a murit din cauza rănilor suferite;

27 august – Zaporojie: Andrei Rîjkov, șeful poliției din Mîhailivka – găsit spânzurat în sat;

29 august – Herson: Alexei Kovalev, președintele adjunct al departamentului pentru agricultură din regiunea Herson – găsit mort în casa sa din orașul Hola Prîstan. În luna iunie acesta supraviețuise unui alt atentat în urma căruia a fost spitalizat.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.