„Lista neagră”: Cine sunt colaboraționiștii rușilor pe care partizanii ucraineni i-au asasinat

Partizanii și probabil forțele speciale ucrainene au asasinat sau încercat să ucidă cel puțin 19 de politicieni pro-ruși și colaboraționiști din teritoriile ocupate de armata rusă, o parte a acestora fiind foști oficiali ucraineni care au trecut de parte rușilor.

Lista împărțită pe regiuni a fost întocmită de colaboratorii site-ului WarTranslated, aceștia notând că ea este probabil incompletă:

2 martie – Lugansk: Vladimir Struk, fostul șef adjunct al Consiliului Regional din Lugansk și șeful orașului Kreminna – găsit mort;

20 martie – Herson: Pavel Slobodcikov, un asistent al fostului primar al orașului și șeful administrației instalate de ruși în zona Vladimir Saldo – împușcat mortal într-o mașină din apropierea casei sale;

20 aprilie – Herson: Valeri Kuleșov, un asistent al șefului adjunct al administrației pro-ruse din Herson, Kirill Stresmousov, cel care a fugit în Rusia după declanșarea contraofensivei ucrainene – împușcat mortal într-o mașină din regiune;

22 mai – Zaporojie: Andrei Șevcic, primarul orașului Energodar – spitalizat după o explozie la intrarea casei sale;

18 iunie – Herson: Evgheni Sobolev, șeful departamentului regional al serviciului pentru penitenciare, numit în funcție de administrația pro-rusă – spitalizat în urma atentatului la viața sa;

22 iunie – Herson: Yuri Turulev, șeful administrației pro-ruse din satul Ciornobaiivka – mașina sa a fost aruncată în aer dar el a scăpat cu răni ușoare;

24 iunie – Herson: Dmitri Savlucenko, șeful departamentului pentru familie, tineret și sport al administrației regionale instalate de ruși – ucis într-o explozie de mașină;

10 iule – Harkov: Evgheni Yunakov, șeful satului Veliki Burluk – ucis în explozia unei mașini din apropierea clădirii administrației locale;

11 iulie – Zaporojie: Andrei Siguta, șeful administrației districtului Melitopol – acesta a scăpat fără răni în urma tentativei de asasinare;

7 iulie – Herson: Serghei Tomko, șeful adjunct al poliției din orașul Nova Kahova, aflat sub ocupație – împușcat mortal în mașina sa;

Tentativele de asasinat s-au înmulțit simțitor în luna august

4 august – Herson: Vladimir Saldo, șeful administrației instalate de ruși în regiunea din sudul Ucrainei – adus la Moscova unde a fost spitalizat sub suspiciunea de otrăvire;

6 august – Herson: Vitali Gura, șeful adjunct al administrației orașului Nova Kahova – împușcat mortal în casa sa. El a fost spitalizat cu răni grave și a murit în timp ce era transferat la un spital din Crimeea;

12 august – Zaporojie: Oleg Șostak, unul dintre liderii partidului Rusia Unită din orașul Melitopol – el a fost rănit în urma unei explozii care a aruncat în aer sediul partidului;

20 august – Donețk: Konstantin Ivașcenko, primarul instalat de ruși în orașul-port Mariupol – a scăpat nevătămat unei tentative de asasinare cu bombă în timpul unei vizite pe care a efectuat-o la grădina zoologică locală

22 august – Herson: Igor Teleghin, șeful adjunct al departamentului pentru politici interne a administrației instalate de ruși în regiune – mașina sa a fost aruncată în aer dar el a supraviețuit;

24 august – Zaporojie: Ivan Șusko, șeful administrației satului Mîhailivka – a murit în urma exploziei unei mașini;

26 august – Zaporojie: Alexandr Kolesnikov, șeful adjunct al poliției rutiere din orașul Berdeansk – a murit în urma unei explozii în apropierea locului unde locuia. El a murit din cauza rănilor suferite;

27 august – Zaporojie: Andrei Rîjkov, șeful poliției din Mîhailivka – găsit spânzurat în sat;

29 august – Herson: Alexei Kovalev, președintele adjunct al departamentului pentru agricultură din regiunea Herson – găsit mort în casa sa din orașul Hola Prîstan. În luna iunie acesta supraviețuise unui alt atentat în urma căruia a fost spitalizat.

#ruși soldati #ucraineni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.