„Lista neagră”: Cine sunt colaboraționiștii rușilor pe care partizanii ucraineni i-au asasinat

Partizanii și probabil forțele speciale ucrainene au asasinat sau încercat să ucidă cel puțin 19 de politicieni pro-ruși și colaboraționiști din teritoriile ocupate de armata rusă, o parte a acestora fiind foști oficiali ucraineni care au trecut de parte rușilor.

Lista împărțită pe regiuni a fost întocmită de colaboratorii site-ului WarTranslated, aceștia notând că ea este probabil incompletă:

2 martie – Lugansk: Vladimir Struk, fostul șef adjunct al Consiliului Regional din Lugansk și șeful orașului Kreminna – găsit mort;

20 martie – Herson: Pavel Slobodcikov, un asistent al fostului primar al orașului și șeful administrației instalate de ruși în zona Vladimir Saldo – împușcat mortal într-o mașină din apropierea casei sale;

20 aprilie – Herson: Valeri Kuleșov, un asistent al șefului adjunct al administrației pro-ruse din Herson, Kirill Stresmousov, cel care a fugit în Rusia după declanșarea contraofensivei ucrainene – împușcat mortal într-o mașină din regiune;

22 mai – Zaporojie: Andrei Șevcic, primarul orașului Energodar – spitalizat după o explozie la intrarea casei sale;

18 iunie – Herson: Evgheni Sobolev, șeful departamentului regional al serviciului pentru penitenciare, numit în funcție de administrația pro-rusă – spitalizat în urma atentatului la viața sa;

22 iunie – Herson: Yuri Turulev, șeful administrației pro-ruse din satul Ciornobaiivka – mașina sa a fost aruncată în aer dar el a scăpat cu răni ușoare;

24 iunie – Herson: Dmitri Savlucenko, șeful departamentului pentru familie, tineret și sport al administrației regionale instalate de ruși – ucis într-o explozie de mașină;

10 iule – Harkov: Evgheni Yunakov, șeful satului Veliki Burluk – ucis în explozia unei mașini din apropierea clădirii administrației locale;

11 iulie – Zaporojie: Andrei Siguta, șeful administrației districtului Melitopol – acesta a scăpat fără răni în urma tentativei de asasinare;

7 iulie – Herson: Serghei Tomko, șeful adjunct al poliției din orașul Nova Kahova, aflat sub ocupație – împușcat mortal în mașina sa;

Tentativele de asasinat s-au înmulțit simțitor în luna august

4 august – Herson: Vladimir Saldo, șeful administrației instalate de ruși în regiunea din sudul Ucrainei – adus la Moscova unde a fost spitalizat sub suspiciunea de otrăvire;

6 august – Herson: Vitali Gura, șeful adjunct al administrației orașului Nova Kahova – împușcat mortal în casa sa. El a fost spitalizat cu răni grave și a murit în timp ce era transferat la un spital din Crimeea;

12 august – Zaporojie: Oleg Șostak, unul dintre liderii partidului Rusia Unită din orașul Melitopol – el a fost rănit în urma unei explozii care a aruncat în aer sediul partidului;

20 august – Donețk: Konstantin Ivașcenko, primarul instalat de ruși în orașul-port Mariupol – a scăpat nevătămat unei tentative de asasinare cu bombă în timpul unei vizite pe care a efectuat-o la grădina zoologică locală

22 august – Herson: Igor Teleghin, șeful adjunct al departamentului pentru politici interne a administrației instalate de ruși în regiune – mașina sa a fost aruncată în aer dar el a supraviețuit;

24 august – Zaporojie: Ivan Șusko, șeful administrației satului Mîhailivka – a murit în urma exploziei unei mașini;

26 august – Zaporojie: Alexandr Kolesnikov, șeful adjunct al poliției rutiere din orașul Berdeansk – a murit în urma unei explozii în apropierea locului unde locuia. El a murit din cauza rănilor suferite;

27 august – Zaporojie: Andrei Rîjkov, șeful poliției din Mîhailivka – găsit spânzurat în sat;

29 august – Herson: Alexei Kovalev, președintele adjunct al departamentului pentru agricultură din regiunea Herson – găsit mort în casa sa din orașul Hola Prîstan. În luna iunie acesta supraviețuise unui alt atentat în urma căruia a fost spitalizat.

#ruși soldati #ucraineni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză