Brazilia ar putea ajunge să „inunde” piața mondială cu zahăr. Cauzele surplusului

18 Iun. 2021, 17:57
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Iun. 2021, 17:57 // Actual //  MD Bani

Piața mondială de zahăr va avea un surplus de producție în perioada următoare, în contextul tranziției globale spre automobilele electrice și a renunțării la biocombustibili produși din trestie de zahăr în Brazilia.

Conform unui studiu, cererea pentru etanol, care în Brazilia este produs în principal din trestie de zahăr, ar urma să înceapă să scadă în 2030, pe măsură ce automobilele electrice vor deveni mai răspândite. Aceasta va lăsa procesatorii de trestie de zahăr din cel mai mare exportator mondial fără altă opţiune decât să producă mai mult zahăr.

Această tranziţie în cea mai mare economie a Americii Latine este o lovitură pentru piaţa mondială a zahărului, iar consecinţele dureroase ale surplusurilor mondiale şi preţurilor reduse vor fi resimţite în ţări precum Thailanda şi India, care au un cost mai mari de producţie. În plus, va fi o lovitură pentru acei producători de etanol care recent şi-au majorat capacităţile de producţie.

„Este clar că adaptarea la noile tehnologii va reprezenta o ameninţare semnificativă pentru sectorul rafinării zahărului din Brazilia. Jucătorii din industrie ar trebui să înceapă să ia acest lucru în considerare atunci când vor lua deciziile de investiţii de acum încolo”, susţine Soren Jensen, care are o carieră de trei decenii în agribusiness.

Cel mai pesimist scenariu elaborat de autorii studiului șe așteaptă ca cererea pentru etanol se va reduce semnificativ până în 2035, până la 40%.

Începând din 2035 şi până în 2040 o cantitate suplimentară de 20% ar urma să fie pierdută, ceea ce va lăsa cererea de etanol la doar 40% din nivelul actual.

Brazilienii au început să adauge etanol în combustibili încă din anii 1970 iar cererea a explodat după 2000 când industria auto locală a început să lanseze pe piaţă automobile care rulează doar pe biocombustibili sau pe un amestec de etanol şi benzină.

În mod normal, brazilienii aleg unul din cele două tipuri de combustibili în funcţie de preţ.

Procesatorii brazilieni de trestie de zahăr pot face rapid trecerea de la producţia de zahăr la cea de etanol, ceea ce le permite să răspundă la modificările de pe piaţa mondială a zahărului.

În perioade în care există un surplus de zahăr, companiile braziliene de procesare de trestie produc mai mult etanol, ceea ce în multe cazuri contribuie la reducerea supraofertei mondiale de zahăr.

Folosirea automobilelor electrice înseamnă că Brazilia îşi va pierde capacitatea de a echilibra piaţa mondială a zahărului, afectând alte state producătoare care se luptă deja cu scăderea consumului pe măsură ce consumatorii preocupaţi de sănătatea lor evită zahărul.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.