Briefingul Zilei: Cum funcționează Parlamentul Republicii Moldova

Republica Moldova este un stat parlamentar. Asta înseamnă că Legislativul este organul reprezentativ suprem al poporului. Deputații sunt aleși o dată la 4 ani, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
După ce a fost ales, Parlamentul se convoacă la ședința de constituire, apoi se formează fracțiunile. Potrivit legii, acestea trebuie să aibă cel puțin cinci deputați.

Șeful Legislativului este speakerul sau altfel spus președintele Parlamentului. Fiecare fracțiune formată poate propune o persoană pentru funcție, apoi urmează votul secret.

Preşedintele Legislativului va conduce instituția pe durata mandatului Parlamentului și poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaților.

Instituția are un Regulament în baza căruia activează. Deputații sunt obligați să îl respecte. Dacă nu se vor prezenta la ședințele plenare sau vor încălca ordinea în cadrul lor, aleșii poporului riscă sancțiuni, interdicții de a veni în plen o perioadă sau ridicarea salariului.

Parlamentul are Birou Permanent și Comisii permanente, iar la necesitate se pot forma și comisii speciale.
Biroul permanent se creează luând în considerare reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Legislativ. Membrii lui sunt responsabili de buna funcționare a instituției, setarea agendelor și datelor ședințelor plenare, determinarea componenței comisiilor permanente și asigurarea transparenței.

Membrii comisiilor permanente avizează proiectele de lege, au grijă ca acestea să nu fie în contradicție cu alte reglementări în vigoare, desfășoară consultări publice și pot forma grupuri de lucru cu experţi şi specialişti în anumite domenii.

Ședințele Parlamentului sunt publice, însă în unele situații deputații pot cere reuniune cu ușile închise. Potrivit Constituției, Parlamentul adoptă legi, hotărâri, moțiuni, declară referendumuri, aprobă direcțiile principale a politicii statului, doctrina militară, a țării, acordă vot de încredere sau neîncredere Guvernului, ratifică, denunţă, suspendă sau anulează tratate internaționale, stabilește bugetul țării, poate declara stare de urgență, asediu sau război și exercita alte atribuții pe care i le conferă Legea Supremă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.