Bugetul de stat mai bogat cu peste un milion de euro. Cei peste 1,6 milioane € de la vama Leușeni au fost consfiscați

Reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale vin cu noi detalii în cazul capturii de peste 1,6 milioane de euro depistată la vama Leușeni. Responsabilii susțin că banii au fost confiscați în totalitate la bugetul de stat, scrie Realitatea.md.

„La insistențele procurorilor, la 12.10.2021, Curtea de Apel Chișinău a dispus confiscarea sumei de 10 000 euro, astfel fiind supusă confiscării întreaga sumă ce constituie obiect al contrabandei de la vama Leușeni, în valoare totală de 1 620 685 euro. Concomitent, prin aceiași decizie a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus confiscarea în folosul statului a contravalorii mijlocului de transport, în sumă de 591 309 lei, utilizat la comiterea contrabandei de la vama Leușeni. Menționăm că, anterior prin sentința Judecătoriei Hîncești sediul Central din 15.04.2021, a fost confiscată suma de 1 610 685 euro, care constituie obiect al infracțiunii de contrabandă, iar suma de 10 000 euro și autocamionul cu ajutorul căruia s-a încercat traversarea frontierei de stat a valutei străine prin vama Leușeni, au fost restituite inculpatului”, anunță PG.

De asemenea, procurorii mai anunță că:

„În privința șoferului autocamionului care a încercat să treacă ilegal mijloacele financiare în valută străină, pedeapsa aplicată a rămas aceiași, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.27, art.248 alin.(5) lit.b) din Codul penal (Tentativă la contrabandă), în redacția legii penale până la modificările operate în norma incriminată. Decizia integrală va fi pronunțată la data de 30.11.2021. Decizia este definitivă și executorie, însă poate fi atacată cu recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție”, se mai arată în comunicat.

Amintim că Serviciul Vamal a depistat la 18 aprilie 2020, la intrarea în punctul vamal Leușeni, într-un TIR de marca Mercedes, pachete pline cu valută nedeclarată. Conform procedurilor, TIR-ul, care venea din România și intenționa să intre în R. Moldova, a fost supus verificărilor, iar în timpul controlului de rigoare, vameșii au depistat în cabina șoferului mai multe pachete și cutii cu bancnote de 20 și 50 de euro, nedeclarați. În total, vameșii au depistat peste 1,5 milioane de euro ascunși în tir.

Pe lângă cei 1,5 milioane de euro depistați la vama de la Leușeni, după o nouă cercetare a tirului, PCCOCS a anunțat că au mai fost găsite câteva zeci de mii de euro. La aproape o lună după ce Serviciul Vamal a depistat peste 1,5 milioane de euro ascunși într-un tir, un tânăr moldovean, Adrian Dulgher, plecat de mai mult timp în Marea Britanie, a apărut în spațiul public și s-a declarat proprietar al banilor.

Omul de afaceri a spus că din cauza COVID-19 nu a putut să ajungă în R. Moldova la timp pentru a declara banii, însă nu a oferit o explicație a deciziei de a împacheta și ascunde cei peste 1,5 milioane de euro într-un tir.

Portalul deschide.md a scris cu referire la surse apropiate anchetei că banii ar fi provenit din contrabanda cu țigări, iar beneficiarul lor este unul dintre frații Tătăroi (Mardari), despre care presa a scris anterior că este un apropiat al fostului deputat democrat, Constantin Țuțu. Vladimir Mardar, cunoscut în lumea interlopă ca „Vova” sau „Tataroi” (inițial numele său de familie era „Tataroi” însă, din cauza problemelor cu legea, și-a schimbat numele de familie în „Mardar”).

#milion de euro #vama leuseni #bani confiscati #bugetul de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.