Bulgaria închide robinetul: tranzitul gazului rusesc se oprește în 2026

Bulgaria intenționează să pună capăt tranzitului gazelor rusești pe teritoriul său, către Serbia și Ungaria, în 2026, a declarat marți premierul bulgar Rosen Jelyazkov, ca răspuns la apelul președintelui american Donald Trump către Europa de a înceta să mai cumpere energie rusească, informează EFE, citată de Agerpres.

De asemenea, în 2028 gazele naturale rusești ar urma să fie excluse complet de pe piața energetică din Bulgaria, a adăugat premierul Rosen Jelyazkov de la New York, unde participă la Adunarea Generală a ONU.

‘În ceea ce privește apelul președintelui Trump, făcut în timpul sesiunii Adunării Generale, noi, ca parte a Uniunii Europene, ne vom alătura deciziei Uniunii de a suspenda, pe termen scurt (2026), contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești’, a declarat Jelyazkov.

Până în 2026, contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești ar trebui reziliate, iar pe termen lung, până în 2028, acestea ar trebui excluse complet de pe piața energetică bulgară, a precizat premierul Jelyazkov.

Dacă în urnă cu câțiva ani, Bulgaria se baza aproape în întregime pe Rusia pentru a-și acoperi nevoile energetice, în prezent țara vecină își acoperă întregul consum de gaze cu importuri de gaze naturale lichefiate (GNL), care sosesc printr-o conductă din Grecia.

Premierul Jelyazkov a dat asigurări că Bulgaria a convenit deja asupra unor condiții foarte favorabile pentru importul de gaze lichefiate din Statele Unite.

Bulgaria găzduiește o secțiune a conductei Turkish Stream (numită Balkan Stream pe secțiunea bulgară) și nu primește gaze pe această rută, ci doar percepe taxe pentru tranzitul gazelor pe teritoriul său.

Grupul rus Gazprom a rezervat aproape întreaga capacitate – 13 miliarde de metri cubi pe an – a conductei Turkish Stream, care furnizează gaze naturale Serbiei și Ungariei prin Turcia și Bulgaria.

Construită între 2017 și 2021, secțiunea bulgară a Turkish Stream a intrat în funcțiune la 1 ianuarie 2022, cu mai puțin de două luni înainte ca Rusia să lanseze invazia Ucrainei. De atunci și până la sfârșitul lunii martie 2024, veniturile Bulgariei din tranzitul de gaze prin această instalație s-au ridicat la aproximativ 800 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.