Bulgaria închide robinetul: tranzitul gazului rusesc se oprește în 2026

Bulgaria intenționează să pună capăt tranzitului gazelor rusești pe teritoriul său, către Serbia și Ungaria, în 2026, a declarat marți premierul bulgar Rosen Jelyazkov, ca răspuns la apelul președintelui american Donald Trump către Europa de a înceta să mai cumpere energie rusească, informează EFE, citată de Agerpres.

De asemenea, în 2028 gazele naturale rusești ar urma să fie excluse complet de pe piața energetică din Bulgaria, a adăugat premierul Rosen Jelyazkov de la New York, unde participă la Adunarea Generală a ONU.

‘În ceea ce privește apelul președintelui Trump, făcut în timpul sesiunii Adunării Generale, noi, ca parte a Uniunii Europene, ne vom alătura deciziei Uniunii de a suspenda, pe termen scurt (2026), contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești’, a declarat Jelyazkov.

Până în 2026, contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești ar trebui reziliate, iar pe termen lung, până în 2028, acestea ar trebui excluse complet de pe piața energetică bulgară, a precizat premierul Jelyazkov.

Dacă în urnă cu câțiva ani, Bulgaria se baza aproape în întregime pe Rusia pentru a-și acoperi nevoile energetice, în prezent țara vecină își acoperă întregul consum de gaze cu importuri de gaze naturale lichefiate (GNL), care sosesc printr-o conductă din Grecia.

Premierul Jelyazkov a dat asigurări că Bulgaria a convenit deja asupra unor condiții foarte favorabile pentru importul de gaze lichefiate din Statele Unite.

Bulgaria găzduiește o secțiune a conductei Turkish Stream (numită Balkan Stream pe secțiunea bulgară) și nu primește gaze pe această rută, ci doar percepe taxe pentru tranzitul gazelor pe teritoriul său.

Grupul rus Gazprom a rezervat aproape întreaga capacitate – 13 miliarde de metri cubi pe an – a conductei Turkish Stream, care furnizează gaze naturale Serbiei și Ungariei prin Turcia și Bulgaria.

Construită între 2017 și 2021, secțiunea bulgară a Turkish Stream a intrat în funcțiune la 1 ianuarie 2022, cu mai puțin de două luni înainte ca Rusia să lanseze invazia Ucrainei. De atunci și până la sfârșitul lunii martie 2024, veniturile Bulgariei din tranzitul de gaze prin această instalație s-au ridicat la aproximativ 800 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.