Bulgaria închide robinetul: tranzitul gazului rusesc se oprește în 2026

Bulgaria intenționează să pună capăt tranzitului gazelor rusești pe teritoriul său, către Serbia și Ungaria, în 2026, a declarat marți premierul bulgar Rosen Jelyazkov, ca răspuns la apelul președintelui american Donald Trump către Europa de a înceta să mai cumpere energie rusească, informează EFE, citată de Agerpres.

De asemenea, în 2028 gazele naturale rusești ar urma să fie excluse complet de pe piața energetică din Bulgaria, a adăugat premierul Rosen Jelyazkov de la New York, unde participă la Adunarea Generală a ONU.

‘În ceea ce privește apelul președintelui Trump, făcut în timpul sesiunii Adunării Generale, noi, ca parte a Uniunii Europene, ne vom alătura deciziei Uniunii de a suspenda, pe termen scurt (2026), contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești’, a declarat Jelyazkov.

Până în 2026, contractele pentru utilizarea sau tranzitul gazelor naturale rusești ar trebui reziliate, iar pe termen lung, până în 2028, acestea ar trebui excluse complet de pe piața energetică bulgară, a precizat premierul Jelyazkov.

Dacă în urnă cu câțiva ani, Bulgaria se baza aproape în întregime pe Rusia pentru a-și acoperi nevoile energetice, în prezent țara vecină își acoperă întregul consum de gaze cu importuri de gaze naturale lichefiate (GNL), care sosesc printr-o conductă din Grecia.

Premierul Jelyazkov a dat asigurări că Bulgaria a convenit deja asupra unor condiții foarte favorabile pentru importul de gaze lichefiate din Statele Unite.

Bulgaria găzduiește o secțiune a conductei Turkish Stream (numită Balkan Stream pe secțiunea bulgară) și nu primește gaze pe această rută, ci doar percepe taxe pentru tranzitul gazelor pe teritoriul său.

Grupul rus Gazprom a rezervat aproape întreaga capacitate – 13 miliarde de metri cubi pe an – a conductei Turkish Stream, care furnizează gaze naturale Serbiei și Ungariei prin Turcia și Bulgaria.

Construită între 2017 și 2021, secțiunea bulgară a Turkish Stream a intrat în funcțiune la 1 ianuarie 2022, cu mai puțin de două luni înainte ca Rusia să lanseze invazia Ucrainei. De atunci și până la sfârșitul lunii martie 2024, veniturile Bulgariei din tranzitul de gaze prin această instalație s-au ridicat la aproximativ 800 de milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a comentat, într-un interviu pentru Ziua.md, controversele apărute în ultimele zile privind starea reală a economiei Republicii Moldova, după ce expertul Adrian Lăpușor a criticat afirmațiile despre intrarea țării în recesiune. „Recesiunea din 2024 nu este opinie – este fapt”, a declarat Ioniță, care a contrazis pozițiile optimiste apărute în spațiul public.

Potrivit economistului, în 2024 Republica Moldova a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut, ceea ce reprezintă definiția tehnică a unei recesiuni. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a subliniat el.

Ioniță afirmă însă că problema reală este mult mai profundă decât recesiunea tehnică și reflectă un declin sistemic acumulat de ani de zile. El susține că producția agricolă se află pe minus de cinci ani consecutiv, industria înregistrează scăderi constante, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. De asemenea, exporturile au intrat în declin încă din 2022, iar economia nu a revenit la nivelurile anterioare. „Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a explicat Ioniță.

Economistul avertizează că Republica Moldova trece prin stagflație, un fenomen rar și periculos definit prin combinația de inflație și lipsă de creștere economică. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți”, a spus el, adăugând că în Moldova creșterea prețurilor nu generează activitate economică, un fenomen care se manifestă deja de patru ani.

Un alt semnal de alarmă, potrivit lui Ioniță, este dezechilibrul istoric în comerțul cu produse alimentare. Pentru prima dată, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, deși tradițional era un exportator net. „Aici e drama cea mare. Este pentru prima dată în istoria noastră când balanța alimentară este negativă”, a spus el.

Ioniță a criticat modul în care autoritățile prezintă cifrele economice, subliniind că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Nu e rușine să spui adevărul economic. Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, a adăugat el.

În concluzie, Ioniță afirmă că discuțiile despre existența sau inexistența recesiunii deturnează atenția de la problema reală: un declin structural profund. „Recesiunea din 2024 a fost doar un simptom. Situația reală este mult mai gravă și trebuie privită în ansamblu”, a încheiat economistul.