Primul lot de gaz din Azerbaidjan a sosit în Bulgaria prin conducta de legătură Grecia-Bulgaria (IGB). Volumul de probă este planificat să fie pompat înainte de sfârșitul lunii iunie.
IGB va fi conectat la gazoductul Trans Adriatic, la Sistemul Național de Gaze al Greciei și, în viitor, la o uzină plutitoare de regazificare GNL din orașul-port grecesc Alexandroupoli.
Capacitatea inițială a gazoductului este de 3 miliarde de metri cubi pe an, cu potențialul de extindere la 5 miliarde de metri cubi. IGB se află pe lista proiectelor de interes general a Comisiei Europene, a fost aprobată cofinanțarea UE de 84 de milioane de euro.
Construcția gazoductului IGB a fost planificată să fie finalizată la începutul anului 2021. Era planificat să fie pus în funcțiune în iulie, dar apoi data punerii în funcțiune a fost amânată până la sfârșitul anului.
Este planificat ca lungimea totală a conductei de gaz să fie de 182 km, diametrul conductei – 32 – și capacitatea de proiectare de până la 3 miliarde m3/an în direcția Grecia-Bulgaria.
Odată ce IGB va fi operațional, legătura va furniza inițial Bulgariei 1 bcm/an de gaz, cu o creștere suplimentară a capacității de proiectare.
Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!
Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, în condițiile în care populația a început să amâne achiziția locuințelor, pe fondul prețurilor ridicate.
Potrivit deputatului, datele statistice arată o temperare a cererii, ceea ce poate indica o corecție naturală a pieței. În acest context, Marian avertizează că orice intervenție dură a statului, precum plafonarea prețurilor, trebuie evitată, deoarece experiența altor țări arată că astfel de măsuri pot genera deficit de ofertă și, paradoxal, creșteri suplimentare de prețuri.
„Intervenția statului în acest domeniu trebuie făcută extrem, extrem de atent. Orice măsură agresivă riscă să ducă la mai puține locuințe pe piață și la prețuri și mai mari”, a declarat Radu Marian.
Oficialul a subliniat că problema majoră se concentrează în municipiul Chișinău, iar soluțiile avute în vedere de autorități vizează în principal creșterea ofertei. În acest sens, statul își propune o cooperare mai strânsă cu dezvoltatorii privați, prin facilitarea accesului la terenuri în jurul capitalei, accelerarea proceselor de vânzare a terenurilor publice și asigurarea conexiunilor la utilități precum apă și canalizare.
Un al doilea pilon de intervenție îl reprezintă sporirea transparenței pe piața imobiliară. Radu Marian a anunțat că se lucrează la un registru public al prețurilor, care va permite cetățenilor să vadă valorile reale ale tranzacțiilor în diferite regiuni. Totodată, este în pregătire un proiect de lege privind activitatea imobiliară, care va introduce un registru public al agenților imobiliari, inclusiv informații despre certificarea și pregătirea acestora.
Deputatul a precizat că piața este monitorizată constant de Consiliul Concurenței, pentru a identifica eventuale înțelegeri între companii, însă până în prezent nu există suficiente dovezi care să indice practici anticoncurențiale sistemice.
Referindu-se la implicarea directă a statului în construcția de locuințe, Radu Marian a declarat că nu susține această abordare. În schimb, autoritățile mizează pe parteneriate cu sectorul privat, în cadrul cărora dezvoltatorii ar putea oferi o parte din apartamente la prețuri avantajoase pentru anumite categorii sociale, în schimbul facilităților acordate de stat.
În paralel, Guvernul continuă programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor, precum Prima Casă Plus. Potrivit lui Radu Marian, după modificările operate în 2024, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, iar anul trecut aproape 2.500 de gospodării au achiziționat locuințe prin acest program. Totuși, el avertizează că extinderea suplimentară a criteriilor trebuie analizată cu prudență, pentru a evita supraîncălzirea pieței.
În ceea ce privește nivelul prețurilor, deputatul a recunoscut că valoarea medie de aproximativ 1.700 de euro pe metru pătrat este ridicată, însă susține că, raportată la evoluția salariilor, accesibilitatea locuințelor nu s-a deteriorat semnificativ. „Salariul mediu a crescut de la circa 4.000 de lei în 2014 la aproape 16–17 mii de lei în prezent. Din această perspectivă, accesibilitatea chiar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu acum 10 sau 20 de ani”, a concluzionat Radu Marian.
