Bulgarii i-au pus capac lui Putin! Au început să cumpere gaz din Azerbaidjan

Primul lot de gaz din Azerbaidjan a sosit în Bulgaria prin conducta de legătură Grecia-Bulgaria (IGB). Volumul de probă este planificat să fie pompat înainte de sfârșitul lunii iunie.

IGB va fi conectat la gazoductul Trans Adriatic, la Sistemul Național de Gaze al Greciei și, în viitor, la o uzină plutitoare de regazificare GNL din orașul-port grecesc Alexandroupoli.

Capacitatea inițială a gazoductului este de 3 miliarde de metri cubi pe an, cu potențialul de extindere la 5 miliarde de metri cubi. IGB se află pe lista proiectelor de interes general a Comisiei Europene, a fost aprobată cofinanțarea UE de 84 de milioane de euro.

Construcția gazoductului IGB a fost planificată să fie finalizată la începutul anului 2021. Era planificat să fie pus în funcțiune în iulie, dar apoi data punerii în funcțiune a fost amânată până la sfârșitul anului.

Este planificat ca lungimea totală a conductei de gaz să fie de 182 km, diametrul conductei – 32 – și capacitatea de proiectare de până la 3 miliarde m3/an în direcția Grecia-Bulgaria.

Odată ce IGB va fi operațional, legătura va furniza inițial Bulgariei 1 bcm/an de gaz, cu o creștere suplimentară a capacității de proiectare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Azerbaidjan #gaz #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.