Bulgarii i-au pus capac lui Putin! Au început să cumpere gaz din Azerbaidjan

Primul lot de gaz din Azerbaidjan a sosit în Bulgaria prin conducta de legătură Grecia-Bulgaria (IGB). Volumul de probă este planificat să fie pompat înainte de sfârșitul lunii iunie.

IGB va fi conectat la gazoductul Trans Adriatic, la Sistemul Național de Gaze al Greciei și, în viitor, la o uzină plutitoare de regazificare GNL din orașul-port grecesc Alexandroupoli.

Capacitatea inițială a gazoductului este de 3 miliarde de metri cubi pe an, cu potențialul de extindere la 5 miliarde de metri cubi. IGB se află pe lista proiectelor de interes general a Comisiei Europene, a fost aprobată cofinanțarea UE de 84 de milioane de euro.

Construcția gazoductului IGB a fost planificată să fie finalizată la începutul anului 2021. Era planificat să fie pus în funcțiune în iulie, dar apoi data punerii în funcțiune a fost amânată până la sfârșitul anului.

Este planificat ca lungimea totală a conductei de gaz să fie de 182 km, diametrul conductei – 32 – și capacitatea de proiectare de până la 3 miliarde m3/an în direcția Grecia-Bulgaria.

Odată ce IGB va fi operațional, legătura va furniza inițial Bulgariei 1 bcm/an de gaz, cu o creștere suplimentară a capacității de proiectare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Azerbaidjan #gaz #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma Calea Ferată din Moldova ar urma să fie finalizată în prima jumătate a anului 2026 și prevede divizarea companiei în structuri separate, cu delimitarea clară între infrastructura feroviară și serviciile de transport de pasageri și marfă.

Anunțul a fost făcut de vicepremierul de la Chișinău, Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova.

Potrivit acestuia, reforma prevede crearea societății pe acțiuni CFM Marfă și Pasageri, care va prelua activitățile comerciale de transport, în timp ce CFM Infrastructură va rămâne o întreprindere de stat, responsabilă de gestionarea rețelei feroviare. Infrastructura, considerată critică pentru stat, nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții directe din bugetul public.

„Noi vom constitui acel agent economic S.A. CFM Marfă și Pasageri și va rămâne întreprinderea de stat CFM Infrastructură. Noi nu putem subvenționa agenți economici, dar putem subvenționa infrastructura care ne aparține nouă, statului. Am prevăzut în bugetul pentru anul 2026 resurse financiare pentru această subvenție”, a declarat Vladimir Bolea.

Vicepremierul a subliniat că, odată finalizată reforma, CFM Infrastructură ar urma să intre într-o etapă accelerată de dezvoltare, beneficiind de finanțare publică stabilă, ceea ce va permite investiții în modernizarea rețelei feroviare.

Modernizarea căilor ferate va fi realizată integral în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, atât la nivel de infrastructură, cât și de servicii. Procesul a început în 2025 și are două direcții majore: transpunerea acquis-ului comunitar în legislația națională și digitalizarea proceselor interne.

„Indiferent de faptul că la unele capitole suntem încă în anii ’80–’90, tot ce se face acum va fi conform cerințelor Uniunii Europene. Vorbim despre o cale ferată cu un viitor economic foarte mare, iar digitalizarea proceselor va aduce un nivel mult mai ridicat de siguranță”, a mai spus ministrul.

Nu este prima tentativă de reorganizare a CFM. Separarea administrării infrastructurii de activitățile de transport a fost prevăzută și în Codul transportului feroviar, aprobat în 2022, însă reforma nu a fost implementată până acum. Autoritățile susțin că noul calendar și alocările bugetare pentru 2026 cresc șansele ca restructurarea să fie dusă, în sfârșit, până la capăt.