Bulgarii i-au pus capac lui Putin! Au început să cumpere gaz din Azerbaidjan

Primul lot de gaz din Azerbaidjan a sosit în Bulgaria prin conducta de legătură Grecia-Bulgaria (IGB). Volumul de probă este planificat să fie pompat înainte de sfârșitul lunii iunie.

IGB va fi conectat la gazoductul Trans Adriatic, la Sistemul Național de Gaze al Greciei și, în viitor, la o uzină plutitoare de regazificare GNL din orașul-port grecesc Alexandroupoli.

Capacitatea inițială a gazoductului este de 3 miliarde de metri cubi pe an, cu potențialul de extindere la 5 miliarde de metri cubi. IGB se află pe lista proiectelor de interes general a Comisiei Europene, a fost aprobată cofinanțarea UE de 84 de milioane de euro.

Construcția gazoductului IGB a fost planificată să fie finalizată la începutul anului 2021. Era planificat să fie pus în funcțiune în iulie, dar apoi data punerii în funcțiune a fost amânată până la sfârșitul anului.

Este planificat ca lungimea totală a conductei de gaz să fie de 182 km, diametrul conductei – 32 – și capacitatea de proiectare de până la 3 miliarde m3/an în direcția Grecia-Bulgaria.

Odată ce IGB va fi operațional, legătura va furniza inițial Bulgariei 1 bcm/an de gaz, cu o creștere suplimentară a capacității de proiectare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Azerbaidjan #gaz #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie