Bulgarii i-au pus capac lui Putin! Au început să cumpere gaz din Azerbaidjan

Primul lot de gaz din Azerbaidjan a sosit în Bulgaria prin conducta de legătură Grecia-Bulgaria (IGB). Volumul de probă este planificat să fie pompat înainte de sfârșitul lunii iunie.

IGB va fi conectat la gazoductul Trans Adriatic, la Sistemul Național de Gaze al Greciei și, în viitor, la o uzină plutitoare de regazificare GNL din orașul-port grecesc Alexandroupoli.

Capacitatea inițială a gazoductului este de 3 miliarde de metri cubi pe an, cu potențialul de extindere la 5 miliarde de metri cubi. IGB se află pe lista proiectelor de interes general a Comisiei Europene, a fost aprobată cofinanțarea UE de 84 de milioane de euro.

Construcția gazoductului IGB a fost planificată să fie finalizată la începutul anului 2021. Era planificat să fie pus în funcțiune în iulie, dar apoi data punerii în funcțiune a fost amânată până la sfârșitul anului.

Este planificat ca lungimea totală a conductei de gaz să fie de 182 km, diametrul conductei – 32 – și capacitatea de proiectare de până la 3 miliarde m3/an în direcția Grecia-Bulgaria.

Odată ce IGB va fi operațional, legătura va furniza inițial Bulgariei 1 bcm/an de gaz, cu o creștere suplimentară a capacității de proiectare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Azerbaidjan #gaz #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.