Bursele europene în 2022: cele mai slabe performanțe înregistrate după 2018 și din cauza războiului Rusiei cu Ucraina

Bursele europene au înregistrat în 2022 cele mai slabe performanţe de după 2018, din cauza războiului Rusiei în Ucraina, inflaţiei ridicate şi înăspririi politicii monetare, care au afectat activele de risc din întreaga lume, transmite CNBC.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat ultima zi de tranzacţionare a anului 2022 în scădere cu 1,3%, iar de la începutul anului a coborât cu 12,76%, aceasta fiind cea mai proastă performanţă după o scădere anuală de 13,24% în 2018.

Indicele european blue-chip s-a bucurat de un 2021 excelent, crescând cu 22,25%.
Vineri, indicele francez CAC 40 a închis în declin cu 1,5%, iar indicele german DAX cu 1,1%, cele două burse înregistrând pierderi anuale de 9,5% şi, respectiv, 12,5%.

Indicele FTSE 100 din Regatul Unit, care a fost deschis vineri pentru o jumătate de zi, a închis în coborâre cu 0,8% şi a înregistrat un câştig anual de 1,2%.

Indicele FTSE 250, mai concentrat pe piaţa internă, a pierdut 19,5% în 2022, aceasta fiind cea mai mare pierdere anuală din 2008.
Economiile din întreaga lume au început anul încercând să iasă din pandemia de Covid-19, cu restricţii persistente în China şi alte blocaje ale aprovizionării formând ceea ce a fost caracterizat greşit de Rezerva Federală a SUA în 2021 drept presiune inflaţionistă ”tranzitorie”.

Invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia, în februarie, şi utilizarea ulterioară a exporturilor sale de alimente şi energie ca pe nişte arme, în faţa sancţiunilor ample din partea puterilor occidentale, au provocat creşterea vertiginoasă a preţurilor alimentelor şi energiei şi au agravat această presiune, contribuind la trimiterea inflaţiei la maxime ale mai multor decenii în multe economii mari.

Criza costului vieţii, rezultată din creşterea facturilor energiei pentru întreprinderi şi consumatori, a început în cele din urmă să afecteze activităţile economice, în timp ce Rezerva Federală americană şi alte bănci centrale importante au fost forţate să înăsprească politica monetară cu creşteri agresive ale ratelor dobânzilor pentru a controla inflaţia.

Cu toate acestea, aceste eforturi de suprimare a cererii au cântărit foarte mult asupra economiilor deja vulnerabile.

Se preconizează că Regatul Unit va fi deja în ceea ce va fi cea mai lungă recesiune înregistrată vreodată, în timp ce o scădere în zona euro este, de asemenea, văzută ca fiind foarte probabilă.

Având în vedere că războiul din Ucraina nu dă semne de scădere, în timp ce China se află în procesul de redeschidere a economiei sale, după trei ani de măsuri stricte anti-Covid, investitorii privesc cu o oarecare emoţie către 2023.

#cadere #razboi #burse #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.