Businessul unei moldovence! Făcea haine din blană și le vindea în SUA cu 300% adaos

Românii, sunt pe penultimul loc în Uniunea Europeană la cumpărături pe internet, iar asta este o veste bună pentru antreprenorii români care acum vor să se apuce și ei de comerț online.

„Există foarte mult loc de creștere pentru afacerile online”, crede Andrei Radu, expert în comerț online, citat de hotnews.ro. La un curs gratuit susținut la hub-ul de afaceri Stup, din București, el a dat și un exemplu de business online de peste Prut. „Am cunoscut o doamnă care producea haine de blană în Republica Moldova și le vindea în SUA cu 300% adaos”.

46% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au făcut cumpărături online conform datelor Eurostat pe anul 2022. România a făcut un salt mare, de 30 de puncte procentuale în ultimii 5 ani, dar rămâne pe penultimul loc în UE la ponderea celor care cumpără de pe internet. Spre comparație, în toată Uniunea Europeană, 68% din populația de 16-74 de ani a făcut cumpărături online.

„Asta înseamnă că suntem într-o piață care va continua să mai crească pentru că deocamdată nu am atins gradul de maturitate pe care îl au alte piețe, de pildă, UK, Germania, Franța. Comerțul online crește în România și a crescut an de an, deja suntem în cu totul altă direcție, altă piață. Anul 2022 s-a încheiat cu 6,3 miliarde de euro ca bilanț al pieței de e-commerce – doar la produse fizice, nu și servicii, adică fără travel, facturi de utilități, bilete la spectacole etc. Dacă le-am adăuga și pe acestea, din datele de la procesatorii de plăți, depășim 8 miliarde de euro, total piață” – spune Andrei Radu, om de afaceri și expert cu 17 ani de experiență în e-commerce și marketing digital.

Vreo 30 de antreprenori și antreprenori aspiranți au venit la centrul de afaceri BT Stup din București, să învețe de la el cum se fac afacerile pe internet.

Expertul crede că și cu un buget de 10.000 de euro poți pleca la drum, în comerțul online românesc, dar avertizează că nu e ușor.
„Da, ai șanse, poți să începi să faci ceva și cu 10.000 euro capital: să-ți găsești produsul ACELA, să testezi într-un marketplace (o platformă e-commerce mare, pe care vînd mai mulți comercianți independenți – n.r.), să vezi dacă produsul are căutare, și, pe măsură ce roata începe să se învârtă, o să-și găsești resursele necesare, că doar rulezi niște bani, ca să începi să tot crești.

Dar, dacă vrei să faci business online, nu este o chestiune pocnind din degete, mi-am deschis magazin online și gata, acum tot internetul va veni la mine pe site. Nu! Tu trebuie să atragi acei clienți să vină pe site-ul tău și asta o faci prin campanii de marketing”, mai explică Andrei Radu.
Doar pentru partea de marketing online, fără să investești măcar 1.000 de euro pe lună, nu prea ai ce căuta în comerțul pe internet.

„Și, din punctul meu de vedere, trebuie să se înțeleagă că, dacă vrei să faci marketing online în ziua de azi, fără minimum 1000 de euro pe lună nu poți să faci marketing online profitabil, adică să-ți ducă rezultate. Spun asta pentru că încă sunt multe business-uri mici și pot să le înțeleg că nu au bugetul ăla că nu au de unde, dar care spun: am 100 de euro și nu a performat Facebook. Nu ai cum, pentru că există algoritmii ăia de learning ai campaniilor și practic și Google, și Facebook îți consumă acel buget învățând despre tine. Și atunci nu ai rezultate” – crede Radu.
Altfel, soluțiile de magazin online sunt destul de accesibile și pentru începători.

„Unui începător în comerțul online eu îi recomand să încerce toate canalele. Nu este complicat acum să ai un magazin online. Există software as a service, companii din România, la care plătești 25-30 de euro pe lună și ai un magazin online la cheie: GoMag, Content Speed, Merchant Pro, Blugento. Poți să ai un magazin online fără o investiție financiară foarte mare în tehnologie. Tu vei avea nevoie de investiție în stocul de produse, în marketing, pentru că nu se poate fără, dar în tehnologie nu te costă foarte mult”, ne sfătuiește Andrei Radu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldoveanca #business #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.