Cablul submarin din Marea Neagră ce va aduce energie și în Moldova: Acordul modificat în conformitate cu legislația UE

04 Sept. 2024, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Sept. 2024, 10:40 // Actual //  bani.md

Acordul România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022, care vizează construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, a fost oficial modificat la București, în cadrul celei de-a 8-a reuniuni ministeriale a țărilor participante. Proiectul ambițios prevede construirea unui cablu submarin de aproape 1.200 de kilometri, cu o capacitate de transfer de 1.000 MW, destinat să interconecteze rețelele energetice naționale din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale, furnizând energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni către Uniunea Europeană, Balcani și Republica Moldova.

Modificările aduse acordului au fost necesare după ce Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre ale UE, că are „îndoieli” privind compatibilitatea inițială a înțelegerii cu legislația europeană. Executivul de la Bruxelles a solicitat includerea unei clauze care să precizeze că prevederile acordului nu vor avea întâietate față de obligațiile impuse de calitatea de membru al Uniunii Europene și de legislația comunitară.

Cu ocazia aceleiași reuniuni, operatorii de transport și sistem din cele patru țări au semnat un acord pentru înființarea companiei joint-venture (JV) de proiect, Green Energy Corridor Power Company. Operatorul georgian Georgian State Electrosystem a anunțat că analiza tehnico-economică preliminară include o estimare a costurilor și o schiță a traseului, dar nu a oferit detalii suplimentare. Estimările inițiale indică o valoare totală a investiției care ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune a cablului submarin este preconizată pentru finalul anului 2029.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 08:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
07 Sept. 2026, 08:45 // Actual //  Grîu Tatiana

În centrul Chișinăului se află unul dintre cele mai vechi și valoroase spații culturale ale Republicii Moldova: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Fondat în anul 1889, este cel mai vechi muzeu din țară și unul dintre cele mai importante centre de cercetare și conservare a patrimoniului natural și etnografic.

Clădirea, proiectată de arhitectul Vladimir Țîganco, este una dintre cele mai originale construcții din Chișinău. Arhitectura sa este inspirată din stilul mauritan, specific țărilor islamice din nordul Africii. Fațada simetrică este decorată cu panouri policrome din maiolică, ferestre în formă de potcoavă și ornamente decorative. În interior, vizitatorii pot observa vitralii policrome și elemente epigrafice inspirate din arta orientală.

De-a lungul timpului, muzeul și-a extins domeniul de activitate. Dintr-un muzeu agricol, instituția a devenit un centru complex dedicat naturii, culturii tradiționale și evoluției societății pe teritoriul Basarabiei, iar mai târziu al Republicii Moldova.

Expoziția permanentă a muzeului poartă genericul „Natura. Omul. Cultura”. Amenajată pe o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, aceasta prezintă evoluția lumii organice, relația dintre om și natură, utilizarea resurselor naturale și particularitățile mediului din Republica Moldova.

Unul dintre cele mai impresionante exponate este scheletul unui Deinotherium gigantissimum, descoperit în 1961 lângă satul Pripiceni-Rezeși. Cu o lungime de aproximativ șase metri și o înălțime de patru metri, acesta este unul dintre cele mai mari schelete ale acestei specii descoperite vreodată.

Colecțiile muzeului includ peste 200 de mii de piese: obiecte etnografice, costume tradiționale, covoare basarabene, colecții zoologice și botanice, dar și tezaure arheologice descoperite în diferite zone ale țării. Printre acestea se numără tezaurele de la Cărbuna, Valea-Rusului sau Lărguța, unde au fost găsite monede din secolul IV î.e.n. cu efigia regelui Macedoniei Filip al II-lea.

Pe teritoriul muzeului se află și o Grădină Botanică, amenajată încă din 1906. Aici sunt cultivate cele mai răspândite specii de plante, arbori și arbuști din Republica Moldova. În cadrul grădinii funcționează și un vivariu, unde pot fi văzute păsări rare, reptile și pești.

De mai bine de un secol, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală rămâne unul dintre cele mai importante centre științifice și culturale ale țării. Colecțiile sale spun povestea naturii și a tradițiilor moldovenești, iar fiecare sală îi poartă pe vizitatori într-o călătorie prin istoria și identitatea acestui spațiu. Muzeul poate fi vizitat de marți până miercuri între orele 10:00 și 18:00, iar de joi până duminică între orele 10:00 și 17:00.