Cade ghilotina pe raiderii care vor să stoarcă banii țării! Legislație mai facilă pentru angajarea avocaților din timp

În debutul ședinței Guvernului, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a vorbit despre procesul pe care l-a câștigat Republica Moldova împotriva Energoalliance

„De facto nu exista o datorie. Anumite grupări oligarhice au încercat să profite din contul bugetului statului. Nu le-a reușit și acest lucru nu are decât să ne bucure. Or, acest lucru va avea consecință și în alt dosar care se află în înstelatele internaționale”, a punctat Litvinenco.

Premierul Natalia Gavrilița i-a recomandat lui Litvinenco să analizeze legislația ți să vină cu propuneri pentru facilitarea angajării avocaților înainte de atragerea Republicii Moldova în anumite litigii, ca să le putem evita. „Acest lucru ne-ar permite să fim pro activi și să dăm noi Guvernul în judecată anumiți actori”.

„Dle ministru vă rog să analizați examinarea legislației care reglementează angajarea avocaților pentru soluționarea disputelor și cum statul pro activ protejează interesele cetățenilor când consideră că ele au fost lezate în anumite contracte sau în anumite spețe”, a punctat Gavrilița.

Republica Moldova a obținut câştig de cauză la Curtea de Apel din Paris (Franţa), Ieri, 10 ianuarie a.c., Curtea de Apel din Paris (Franţa) a pronunţat hotărârea definitivă de anulare a sentinţei tribunalului arbitral ad hoc (Paris, Franța) din 25 octombrie 2013 în cauza SPC Stileks (succesor în drepturi a LLC Komstroy şi LLC Energoalliance (Ucraina)) împotriva Republicii Moldova

Dosarul Energoalliance a fost inițiat după ce, la finele anilor ‘90, ÎS Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul unui offshore din Insulele Virgine Britanice, iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie de circa 196 de milioane de lei, lucru negat de autoritățile de la Chișinău.

#litigii #avocati #legislatie #litvinenco #gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.