Rusia se îndreaptă spre incapacitate de plată, adică spre default, spun mulţi analişti. Morgan Stanley, bancă americană, a dat şi o dată exactă pentru începutul calvarului rusesc pe pieţele financiare – 15 aprilie.
Defaultul înseamnă că guvernul de la Moscova nu se va mai putea împrumuta de pe pieţele internaţionale, iar investitorii nu-şi vor mai primi banii.
O mare recesiune rusă nu este nici ea departe. Însă din 2014 încoace, de când Rusia a atacat prima dată Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a luat măsuri sub chiar nasul Ocidentului şi investitorilor pentru a-şi transforma ţara într-un sistem închis, cu finanţele dependente de dependenţe induse ţărilor din Vest sau ancorate de acorduri cu adversari ai Occidentului cum ar fi China. Iar ruşii sunt trecuţi prin crize multiple şi prin seturile anterioare de sancţiuni. În Rusia profund rurală sancţiunile nu pot ajunge pentru simplul motiv că acolo nu există PIB, ci doar per capita.
Banca centrală a Rusiei a stabilit noi reguli de retragere a valutei din conturi. Echivalentul la primii 10 mii dolari din cont pot fi retrași în valută, restul sumei va fi eliberat în ruble, la cursul oficial.
Până la defaultul Rusiei, un furnizor global de materii prime, de la gaze naturale şi petrol la metale industriale şi oţel, piaţa materiilor prime explodează în haos. Investitorii s-au lăsat luaţi prin surprindere, ca şi guvernele, de războiul din Ucraina şi sunt în derută. Luni, 7 martie, pe Bursa de mărfuri de la Londra, tranzacţiile cu nichel au fost suspendate pentru că în doar câteva ore preţurile acestui metal s-au dublat, trecând pentru prima dată în istorie de 100.000 de dolari tona. Cotaţiile au sărit atât de sus pentru că au crescut temerile că războiul şi sancţiunile aplicate Rusiei vor întrerupe fluxurile care alimentează pieţele globale, după cum scrie Reuters.
