Campania Castel Mimi „Alege vinuri din soiuri autohtone”, apreciată şi promovată de nume notorii din ţara noastră

Castel Mimi – promotorul vinurilor din soiuri autohtone a lansat pe 25 septembrie campania care îndeamnă consumatorii de vin din Republica Moldova, dar şi din diaspora, să aleagă vinurile produse din soiuri autohtone de struguri – „Feteasca Albă”, „Feteasca Neagră”, „Feteasca Regală” şi „Rara Neagră”.

Ne dorim astfel ca soiurile noastre locale să fie descoperite şi apreciate la nivel naţional, dar şi mondial, iar Moldova să fie cunoscută ca un producător de vinuri de calitate.

Ne bucură faptul că unii vinificatori, colegi din domeniu, au preluat iniţiativa noastră şi promovează şi ei vinurile din soiuri autohtone.

Suntem mândri că mesajul nostru a fost apreciat şi promovat de persoane publice din ţara noastră. Artişti, actori şi sportivi ne-au susţinut şi continuă să o facă, pentru a promova nu doar vinurile noastre autohtone, dar şi brandul de ţară.

Actorii Andrei Porubin şi Dumitru Roman au postat filmuleţe în care vorbesc despre istorie şi vinurile din soiuri autohtone pe care le consuma chiar şi domnitorul Ştefan cel Mare. Muzicienii Constantin Moscovici, Cornelia Ştefăneţ şi Doina Sulac şi-au îndemnat miile de urmăritori să le urmeze exemplul şi să aleagă vinuri din soiuri autohtone, pentru evenimentele din familie. Iar sportivul moldovean Ion Lazarenco, care a devenit al optulea om din lume care a reuşit să traverseze înotând prin şapte strâmtori şi a fost desemnat canditatul Republicii Moldova la Premiul Nobel pentru Pace în anul 2019, a înregistrat un filmuleţ în care spune că mereu sărbătoreşte succesul cu un pahar de vin din soiuri autohtone şi poartă cu mândrie drapelul Republicii Moldova oriunde se află.

Pe această cale, le mulţumim pentru implicare şi promovarea Campaniei lansată de Castel Mimi.

Vinurile din soiuri autohtone produse de Castel Mimi au fost apreciate de către degustatorul etalon Mihai Druţă, preşedintele Asociaţiei de Sommelier din ţara noastră. Expertul a degustat cele cinci vinuri de soi şi cupaje în cadrul rubricii sale „Un vin bun cu Mihai Druţă”, a expus caracteristicile pentru fiecare sticlă şi a venit cu recomandări pentru combinaţii gastronomice.

„Vă îndemn să descoperiţi soiurile autohtone, pentru că ele prezintă un potenţial foarte bun pentru vinificaţia din Republica Moldova. Soiurile autohtone ar putea să ne promoveze peste hotare şi ar putea să uimească pe cei care sunt interesaţi să descopere cultura noastră, ţara noastră. Să vă mândriţi cu ele!”, a precizat Mihai Druţă.

Le mulţumim tuturor consumatorilor care au dat curs îndemnului nostru şi au ales vinurile din soiuri autohtone, pentru petreceri şi evenimente de familie.

Castel Mimi va fi în continuare promotorul vinurilor din soiuri autohtone şi le va promova la concursuri şi expoziţii internaţionale, pentru că ne mândrim cu strugurii şi vinurile produse din soiuri locale, cu o istorie de secole.

#alegsoiuriautohtone

#mim #vin #castel

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.