Marea criză a locuinţelor din Europa este abia la început

03 Nov. 2023, 06:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Nov. 2023, 06:56 // Actual //  bani.md

Într-un cartier boem din Dusseldorf, Milena şi Manuel David plănuiau să pună piatra de temelie în această vară pentru noua lor casă, o etapă care urma să îi scoată dintr-un apartament înghesuit în care sunt nevoiţi să împartă un singur dormitor cu cei doi copii ai lor.

Dar, în cele 16 luni de aşteptare pentru obţinerea unei autorizaţii, ratele la creditele ipotecare s-au triplat, iar costurile lor de construcţie au crescut cu 85.000 de euro (90.000 de dolari). Cuplul a recalculat costurile totale înainte de a se confrunta cu faptul că visul lor de a-şi construi propria casă s-a prăbuşit, în contextul celei mai grave crize a construcţiilor din Europa din ultimele decenii.

Potrivit Bloomberg, situaţii similare au luat recent naştere pe o mare parte a continentului. Construcţiile rezidenţiale s-au prăbuşit pe măsură ce costurile au crescut, în timp ce birocraţia leneşă şi reglementările din ce în ce mai stricte în materie de eficienţă energetică continuă să crească dificultăţile pe piaţa imobiliară. În condiţiile în care locuinţele sunt deja insuficiente, situaţia ameninţă să afecteze creşterea economică şi să alimenteze şi mai mult tensiunile politice, deoarece lipsa de locuinţe afectează o mare parte a electoratului.

„Am petrecut zeci de nopţi nedormite”, a declarat Milena, o profesoară în vârstă de 37 de ani, privind cu deznădejde la buruienile crescute unde ar fi trebuit să se joace copiii ei. „Ceea ce mă înfurie este că am fost atât de aproape să-mi îndeplinesc visul”.

Soţii Davids erau candidaţi de primă mână pentru construirea unei case. Familia are două venituri, locuri de muncă stabile în sectorul public şi, cel mai important, nu a trebuit să plătească pentru terenul de construcţie, care le-a fost dat de părinţii lui Manuel. Luptele lor arată cât de distrusă este piaţa imobiliară din Europa în acest moment.
„Dacă noi, care am beneficiat de acest avantaj uriaş de a primi gratis un teren, nu am reuşit să ne construim o locuinţă, cum ar putea alţii să se descurce?”, a declarat Manuel, un manager de proiect în vârstă de 35 de ani, angajat la o organizaţie non-profit.

Cele mai afectate ţări sunt, în mod paradoxal, şi cele mai bogate din Europa. În Germania, autorizaţiile de construcţii noi au scăzut cu peste 27% în prima jumătate a anului. În Franţa, autorizaţiile au scăzut cu 28% până în iulie, iar în Marea Britanie se aşteaptă ca ridicarea noilor locuinţe să scadă cu peste 25% în acest an. Suedia suferă cea mai gravă cădere de la criza din anii ’90, cu rate de construcţie mai mici de o treime din ceea ce se consideră necesar pentru a ţine pasul cu cererea.

Criza afectează casele unifamiliale – precum cea pe care o plănuiau soţii David – precum şi proiectele mari de locuinţe. Vonovia SE, cel mai mare proprietar din Germania, a suspendat anul acesta toate construcţiile noi pe termen nelimitat. Iar în Suedia, un proiect-cheie pentru fabricarea de celule de baterii pentru automobile şi reducerea dependenţei regiunii de aprovizionarea din China riscă să nu poată atrage suficienţi muncitori din cauza lipsei de locuinţe.

Situaţia reflectă incapacitatea guvernelor de a-şi respecta promisiunile făcute electoratului. Suedia are un angajament constituţional de a oferi locuinţe la preţuri accesibile, dar oferta de apartamente de închiriat nu a ţinut pasul cu cererea, ceea ce a dus la creşterea preţurilor locuinţelor şi a forţat oamenii să locuiască în chirii la negru. În Regatul Unit, construcţia de locuinţe a ratat în mod constant un obiectiv de 300.000 de locuinţe pe an stabilit de guvernul conservator aflat la putere în 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.