Candu și Leancă, inculpați în dosarul garanțiilor de miliarde. Efrim și Arapu au scăpat basma curată

Legalitatea acordării garanțiilor de stat de 14,8 miliarde de lei pentru cele trei bănci devalizate (BEM, Banca Socială și Unibank) este în vizorul Procuraturii Anticorupție. „Investigam acest episod”, a explicat în cadrul unui club de presă Octavian Iachimovschi, procuror Anticorupție .

„Acumulăm probatoriul. În cadrul acestui dosar am analizat responsabilitatea tutor membrilor Guvernului. Inițial au fost 4 membri. Pentru 2 nu a fost probe suficiente. Este vorba de Anatol Arapu (fost ministrul de Finanțe n.a) și Oleg Efrim (fost ministru al Justiției n.a). Leancă (Iurie Leancă fost premier n.a) și Andrian Candu (fost ministru al Economiei n.a) sunt învinuiți în dosarul alocării garanțiilor de stat”, a mai spus Iachimovschi.

Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, au beneficiat de garanții de stat acordate de Guvern. Astfel, în luna noiembrie 2014, Executivul a dispus acordarea sumei de 9,5 miliarde de lei, iar în martie 2015, a sumei de 5,3 miliarde de lei.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat de Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leanca #candu #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024 din Republica Moldova au plecat 32.100 de locuitori, potrivit datelor provizorii ale Biroului Național de Statistică. În total, populația cu reședință obișnuită a scăzut cu circa 42.000 de persoane, ajungând la 2.381 milioane de persoane la 1 ianuarie 2025 — o diminuare de 1,7% față de începutul anului anterior.

Cea mai afectată rămâne zona rurală, unde declinul demografic a fost și mai accentuat: -2%, comparativ cu -1,4% în orașe. Potrivit metodologiei, „populația cu reședință obișnuită” include doar persoanele care locuiesc majoritar în țară, ceea ce exclude pe cei plecați pe termen lung.

Scăderea populației a fost cauzată, în principal, de migrația netă negativă – un fenomen care persistă de mai bine de două decenii. În paralel, și sporul natural a rămas negativ în 2024, cu un minus de aproape 10.000 de persoane (diferența dintre numărul nașterilor și al deceselor).

Fenomenul depopulării este vizibil și în structura pe vârste: Moldova îmbătrânește rapid, iar tinerii dispar din statistică. Piramida populației arată un gol pronunțat la segmentul 25–29 de ani, exact categoria de vârstă cel mai afectată de migrație. Totodată, vârsta medie a populației a urcat la 41,6 ani, în creștere cu 0,5 ani într-un singur an, iar indicele de îmbătrânire a atins 25,9 persoane vârstnice la 100 de locuitori.

În 2024, Moldova a fost părăsită, în medie, de aproape 90 de persoane pe zi – un ritm care subminează nu doar viitorul demografic, ci și capacitatea țării de a-și susține sistemele sociale, educaționale și economice.