Capcana biletelor ieftine de 19 euro spre și dinspre Manchester a companiei unui fost ministru al Justiției

Compania aeriană FlyOne a anunțat lansarea unei noi curse directe Chișinău-Manchester-Chișinău, începând cu data de 20 decembrie 2024, cu bilete disponibile la un preț de pornire de 19 euro, conform declarațiilor oficiale. Cu toate acestea, o simplă căutare pe site-ul companiei arată că biletele la acest preț sunt disponibile pe direcția Chișinău-Manchester abia din data de 28 februarie 2025.

Pe ruta Manchester-Chișinău, biletele la 19 euro sunt disponibile abia din 17 ianuarie 2025, iar în ziua lansării cursei, 20 decembrie, cel mai ieftin bilet costă 155 de euro.

FlyOne a fost fondată în 2015, în perioada în care Vladimir Cebotari, un apropiat al liderului Partidului Democrat Vlad Plahotniuc, era ministru al Justiției. Compania a cunoscut o dezvoltare rapidă, având printre fondatori pe soția ministrului, Maria Cebotari, care deținea 40% din acțiuni. Sora ministrului, Mariana Tabuică, fost director financiar la ÎS Moldatsa, a fost numită administratoare.

În aprilie 2016, FlyOne a operat primele curse charter, iar în iunie 2017 a lansat primele zboruri regulate de pasageri către Moscova. În prezent, compania, care deține trei aeronave Airbus, operează zboruri către 12 destinații, dintre care 7 curse regulate și 5 curse charter.

Conform unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, adevăratul partener de afaceri al familiei Cebotari în FlyOne era Mircea Maleca, fost director al Autorității Aeronautice Civile (AAC). Maleca s-a ascuns în spatele fostului său socru, Tudor Carabadjac, un fost profesor de educație fizică din raionul Leova, care pe hârtie deținea 40% din FlyOne. În 2011, Carabadjac a fost ales consilier raional la Leova, pe listele Partidului Democrat din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fly One #Cebotari #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.