Mecanismul prin care statul ar urma să sprijine fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern este unul utilizat și în alte state, însă aplicarea lui în Republica Moldova riscă să creeze mai multe probleme decât soluții, avertizează expertul în agricultură Iurie Rija.
Potrivit acestuia, ideea Guvernului este ca statul să devină fidejusor în fața băncilor, garantând plata subvențiilor printr-un instrument financiar similar unei recipise. Scopul ar fi evitarea unui șoc economic major, care s-ar produce dacă aproximativ patru miliarde de lei ar fi injectate brusc în economie, cu riscuri serioase pentru cursul valutar și inflație.
Totuși, Iurie Rija atrage atenția că principala capcană este timpul. Implementarea unui astfel de mecanism nu se poate face rapid, fiind necesare modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Băncii Naționale a Moldovei, precum și regulamente clare pentru băncile comerciale sistemice. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează sau Guvernul nu se ține de cuvânt, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul, făcând trimitere directă la riscul unor acțiuni radicale în fața Guvernul Republicii Moldova.
Analiza lui Rija scoate în evidență și o problemă operațională majoră: o obligațiune de stat nu poate fi folosită direct pentru achiziția de semințe, motorină sau inputuri agricole. Fermierii au nevoie de lichidități, ceea ce înseamnă că băncile comerciale trebuie să intervină ca intermediari. „Băncile nu sunt instituții de caritate. Ele vor calcula riscurile – riscul suveran, războiul de la graniță, seceta, instabilitatea politică – și vor aplica un discount”, explică expertul.
În acest context, un fermier care merge la bancă cu o obligațiune de un milion de lei ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca, care își securizează activul cu un discount, în timp ce statul plătește dobânda. Nu există echitate reală în acest aranjament”, susține Rija.
Expertul mai subliniază că nu trebuie mizat nici pe intervenția rapidă a fondurilor de investiții străine, care au propriile proceduri și termene stricte, iar băncile vor continua să trateze situația strict din perspectivă de business.
În concluzie, Iurie Rija consideră că soluția propusă reprezintă doar o amânare a crizei din agricultură pe termen de 3–5 ani. „Cel mai grav este că problema este împinsă pe bugetul viitor, pentru că vor crește atât datoria publică, cât și deficitul bugetar”, avertizează expertul.
În prezent, datoriile statului pentru fermieri se ridică 3,4 miliarde de lei.
