Capital de până la 750 000 de euro și control mai strict: ce propune noua lege pentru societățile de investiții

20 Ian. 2026, 15:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
20 Ian. 2026, 15:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Supravegherea prudențială a societăților de investiții din Republica Moldova ar urma să fie reglementată, în premieră, printr-o lege separată, proiectul căreia a fost examinat în ședință de către secretarii de stat. Până acum, acest domeniu a fost reglementat prin prevederi dispersate în Legea privind piața de capital și prin acte normative secundare, iar noul document concentrează regulile într-un cadru distinct, aliniat legislației Uniunii Europene.

Noul proiect de lege se concentrează pe detalierea cerințelor privind capitalul inițial și pe supravegherea amplă a cerințelor prudențiale aplicabile societăților de investiții nebancare, ținând cont de faptul că, potrivit reglementărilor europene, societățile de investiții bancare vor fi supravegheate, în partea de cerințe prudențiale, de către Banca Națională a Moldovei (BNM), în conformitate cu actele BNM emise în acest sens.

Astfel, una dintre cele mai importante schimbări este majorarea semnificativă a capitalului inițial pentru societățile de investiții, în funcție de tipul activităților desfășurate. Potrivit notei informative, pentru societățile care tranzacționează în cont propriu sau subscriu și plasează instrumente financiare cu angajament ferm, capitalul minim va crește de la 300 000 de euro la 750 000 de euro, ceea ce înseamnă o majorare de 2,5 ori față de nivelul actual.

Pentru societățile de investiții care nu desfășoară activități cu risc ridicat, precum cele care execută ordine, administrează portofolii sau oferă consultanță de investiții, capitalul inițial va fi majorat de la 50 000 de euro la 75 000 de euro. În cazul altor categorii de servicii de investiții, pragul de capital va urca de la 50 000 de euro la 150 000 de euro, ceea ce presupune o majorare de trei ori.

Proiectul introduce și un regim diferențiat de supraveghere, în funcție de dimensiunea și complexitatea societăților de investiții. Entitățile mici și neinterconectate vor fi supuse unor cerințe mai simple, în timp ce societățile mai mari vor avea obligații sporite privind capitalul intern, lichiditatea și gestionarea riscurilor.

Totodată, sunt prevăzute reguli mai stricte privind guvernanța internă, controlul intern și politicile de remunerare, care vor trebui să fie corelate cu performanța ajustată la risc. CNPF va avea competențe extinse de supraveghere, inclusiv efectuarea controalelor la fața locului și aplicarea de măsuri corective sau sancțiuni.

Potrivit notei informative, la data de 30 iunie 2025, pe piața de capital din Republica Moldova erau înregistrate și activau 12 societăți de investiții, dintre care 7 bănci și 5 societăți de investiții nebancare.

Conform proiectului, legea va intra în vigoare etapizat. Cadrul general urmează să se aplice la 15 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, însă o parte semnificativă a prevederilor, în special cele ce țin de cooperarea cu autoritățile europene și aplicarea deplină a standardelor UE, vor intra în vigoare doar la data semnării tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 14:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2026, 14:18 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!