Care este ţara care se transformă în noul star al turismului. O alternativă pentru Croaţia sau chiar pentru Grecia

Albania, țară balcanică cu influențe mediteraneene, își câștigă tot mai mult locul pe harta turismului european, devenind o alternativă atractivă la destinațiile consacrate din Grecia sau Croația. Cu o ofertă variată ce include plaje spectaculoase, munți impunători, experiențe culturale autentice și gastronomii diverse, Albania promite vacanțe pentru toate gusturile și bugetele.

Deși istoria comunistă și-a lăsat amprenta asupra țării, creând asemănări cu România, Albania a reușit să devină o destinație turistică mai populară, atrăgând anual tot mai mulți turiști străini. În 2023, peste 67.000 de români au ales să își petreacă vacanțele în Albania, marcând o creștere de 60% față de anul anterior. Această creștere este datorată, în parte, introducerii zborurilor directe între București și Tirana, operate de companii aeriene precum Wizz Air.

Albania este recunoscută pentru litoralul său spectaculos, cu o deschidere de 362 de kilometri la Marea Adriatică și un climat mediteranean care o face o opțiune ideală pentru iubitorii de plajă. În sudul țării, stațiuni precum Ksamil și Saranda sunt printre cele mai populare, atrăgând turiști din întreaga Europă și câștigându-i Albaniei renumele de „Maldivele Europei.”

Pe lângă plaje, Albania oferă și oportunități de city break în Tirana, capitala vibrantă a țării, unde vizitatorii pot explora cultura și istoria bogată a acestei națiuni balcanice. Cu toate acestea, Albania rămâne o destinație relativ necunoscută pentru mulți români, care preferă încă tradiționalele vacanțe în Bulgaria, Grecia sau Turcia. Cu toate acestea, cei care au descoperit Albania au fost încântați de peisajele sale spectaculoase, ospitalitatea localnicilor și prețurile accesibile, transformând această țară într-un competitor serios pe piața turistică europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#albani #țară #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.