Care sunt cele mai cotate produse agro-alimentare moldovenești în UE? Studiu german

Echipa economică germană de consultanță în domeniul economic „Berlin Economics” a elaborat un studiu cu referire la cotele tarifare aplicate și la volumul de export al produselor agricole moldovenești în Uniunea Europeană (UE) și a propus soluții pentru a facilita exportul acestora pe noi piețe din UE.

Rezultatele studiului au fost prezentate ieri, 17 august, în cadrul unei ședințe comune cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu și reprezentanții subdiviziunilor ministerului responsabile de politicile în domeniul agroalimentar.

În opinia experților germani, generarea de valoare adăugată a cerealelor și livrarea prunelor în cantități mai mari pe piața UE, ar putea aduce profit considerabil țării noastre.

„Una dintre recomandările noastre este ca agricultura din Republica Moldova să se orienteze spre procesarea cerealelor pentru export, fapt ce va asigura venituri mai mari în economie. Totodată, recomandăm să fie majorată cota de export pentru prunele moldovenești, mai ales la categoria de consum în stare proaspătă. În același context, informăm că, există potențial mare de export a strugurilor și merelor. În prezent, majoritatea produselor horticole sunt exportate preponderent în Federația Rusă, însă pentru a înregistra o evoluție ascendentă a valorii produselor horticole în Uniunea Europeană și pentru a obține avantaje competitive pe termen lung, sectorul horticol are nevoie de diversificare, investiții și dezvoltare axată pe inovații, în conformitate cu rigorile Uniunii Europene”, a menționat consilierul german de politică economică, Ricardo Giucci.

Potrivit informațiilor, reprezentanții Ministerului Agriculturii urmează să revizuiască politicile naționale în sector, să identifice posibilitățile de intensificare a exportului de produse agricole recomandate și să încurajeze producătorii agricoli să se conformeze criteriilor piețelor occidentale.

„Agenda Guvernului Republicii Moldova are ca prioritate sporirea accesului producătorilor agricoli pe piețele externe, astfel, avem nevoie de recomandări pentru acțiuni concrete. Prin prisma analizelor elaborate, vor fi informați producătorii agricoli despre noile oportunități și vom putea crea noi condiții de facilitare a exportului de produse agricole”, a subliniat ministrul Viorel Gherciu.

#prune #Cereale #export #UE #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.