Care sunt orașele din Europa supra-aglomerate cu turiști

06 Iun. 2023, 12:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iun. 2023, 12:52 // Actual //  bani.md

Industria de turism și-a revenit în forță după anii de vârf ai pandemiei, iar locuitorii destinațiilor preferate pentru city-break-uri resimt deja impactul supra-aglomerării cu turiști.

Pitoreasca localitate Hallstatt din Austria este un astfel de loc, atrăgând atenția în ultimele săptămâni după ce autoritățile locale au instalat bariere pentru a împiedica turiștii să își facă selfie-uri în anumite zone și au introdus limite zilnice pentru numărul de autobuze și mașini permise în zonele respective.

Graficul alăturat pregătit de Statista oferă o idee despre cât de aglomerate pot fi unele dintre cele mai populare orașe europene, utilizând cifrele de turism anuale din 2019 (ultimul an pre-pandemie) pentru a calcula o estimare a numărului de turiști în raport cu numărul de locuitori ai fiecărei localități.

Orașul Dubrovnik din Croația se află pe primul loc în clasament, cu 36 de turiști la fiecare locuitor. Potrivit Holidu, agenția de închirieri de case de vacanță care a creat clasamentul, orașul este în special popular în lunile iulie și august.

Dubrovnik, la fel ca multe dintre orașele aflate în topul listei, are populație mică în comparație cu orașe precum Londra, care se află pe locul 29 între cele 35 de orașe analizate și care are o populație de aproape 9 milioane de locuitori.

Pe locul al doilea se află la egalitate orașul italian Veneția, orașul belgian Bruges și orașul grec Rhodos, toate având 21 de turiști la fiecare locuitor.

În Veneția supra-aglomerarea cu turiști a fost în mare parte atribuită navelor de croazieră din ultimii ani, ceea ce a determinat autoritățile să interzică intrarea acestora în centrul orașului începând cu august 2021.

Celelalte două orașe care completează top 10 sunt Dublin, cu 11 turiști la fiecare locuitor, și Tallinn, cu 10 turiști per locuitor.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.