Care sunt orașele din Europa supra-aglomerate cu turiști

Industria de turism și-a revenit în forță după anii de vârf ai pandemiei, iar locuitorii destinațiilor preferate pentru city-break-uri resimt deja impactul supra-aglomerării cu turiști.

Pitoreasca localitate Hallstatt din Austria este un astfel de loc, atrăgând atenția în ultimele săptămâni după ce autoritățile locale au instalat bariere pentru a împiedica turiștii să își facă selfie-uri în anumite zone și au introdus limite zilnice pentru numărul de autobuze și mașini permise în zonele respective.

Graficul alăturat pregătit de Statista oferă o idee despre cât de aglomerate pot fi unele dintre cele mai populare orașe europene, utilizând cifrele de turism anuale din 2019 (ultimul an pre-pandemie) pentru a calcula o estimare a numărului de turiști în raport cu numărul de locuitori ai fiecărei localități.

Orașul Dubrovnik din Croația se află pe primul loc în clasament, cu 36 de turiști la fiecare locuitor. Potrivit Holidu, agenția de închirieri de case de vacanță care a creat clasamentul, orașul este în special popular în lunile iulie și august.

Dubrovnik, la fel ca multe dintre orașele aflate în topul listei, are populație mică în comparație cu orașe precum Londra, care se află pe locul 29 între cele 35 de orașe analizate și care are o populație de aproape 9 milioane de locuitori.

Pe locul al doilea se află la egalitate orașul italian Veneția, orașul belgian Bruges și orașul grec Rhodos, toate având 21 de turiști la fiecare locuitor.

În Veneția supra-aglomerarea cu turiști a fost în mare parte atribuită navelor de croazieră din ultimii ani, ceea ce a determinat autoritățile să interzică intrarea acestora în centrul orașului începând cu august 2021.

Celelalte două orașe care completează top 10 sunt Dublin, cu 11 turiști la fiecare locuitor, și Tallinn, cu 10 turiști per locuitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aglomeratie #orase #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.