Care sunt orașele din Europa supra-aglomerate cu turiști

Industria de turism și-a revenit în forță după anii de vârf ai pandemiei, iar locuitorii destinațiilor preferate pentru city-break-uri resimt deja impactul supra-aglomerării cu turiști.

Pitoreasca localitate Hallstatt din Austria este un astfel de loc, atrăgând atenția în ultimele săptămâni după ce autoritățile locale au instalat bariere pentru a împiedica turiștii să își facă selfie-uri în anumite zone și au introdus limite zilnice pentru numărul de autobuze și mașini permise în zonele respective.

Graficul alăturat pregătit de Statista oferă o idee despre cât de aglomerate pot fi unele dintre cele mai populare orașe europene, utilizând cifrele de turism anuale din 2019 (ultimul an pre-pandemie) pentru a calcula o estimare a numărului de turiști în raport cu numărul de locuitori ai fiecărei localități.

Orașul Dubrovnik din Croația se află pe primul loc în clasament, cu 36 de turiști la fiecare locuitor. Potrivit Holidu, agenția de închirieri de case de vacanță care a creat clasamentul, orașul este în special popular în lunile iulie și august.

Dubrovnik, la fel ca multe dintre orașele aflate în topul listei, are populație mică în comparație cu orașe precum Londra, care se află pe locul 29 între cele 35 de orașe analizate și care are o populație de aproape 9 milioane de locuitori.

Pe locul al doilea se află la egalitate orașul italian Veneția, orașul belgian Bruges și orașul grec Rhodos, toate având 21 de turiști la fiecare locuitor.

În Veneția supra-aglomerarea cu turiști a fost în mare parte atribuită navelor de croazieră din ultimii ani, ceea ce a determinat autoritățile să interzică intrarea acestora în centrul orașului începând cu august 2021.

Celelalte două orașe care completează top 10 sunt Dublin, cu 11 turiști la fiecare locuitor, și Tallinn, cu 10 turiști per locuitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aglomeratie #orase #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.