Carnea de porc va deveni un lux?! De unde vin semnalele şi cum ne va afecta

Republica Moldova se află în pragul unei crize a cărnii de porc, după ce producția internă a scăzut semnificativ în acest an, în urma numeroaselor focare de Pesta Porcină Africană înregistrate în țară în anii 2022 și 2023. Autoritățile au declarat că această situație este alarmantă, având în vedere că doar în acest an, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a identificat și a eliminat 3 focare ale bolii în ferme comerciale, afectând aproximativ 7.000 de porci. În plus, alte 15 focare au fost descoperite în gospodăriile casnice, afectând peste 200 de porci.

Potrivit calculelor oficiale, necesarul de consum pentru carne de porc în perioada următoare se ridică la aproximativ 20.000 de tone, în timp ce producția locală ar putea asigura doar aproximativ 10.000 de tone. Această discrepanță semnificativă pune în pericol aprovizionarea cu carne de porc pe piața locală în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă.

Pentru a preveni o criză a cărnii de porc, viceprim-ministrul Vladimir Bolea a declarat că se va examina posibilitatea de a permite procesatorilor să importe cantități limitate de carne de porc pe o perioadă determinată de timp. Cu toate acestea, s-a subliniat că cotele tarifare privind importurile de carne de porc au fost deja epuizate.

Viceprim-ministrul Bolea a accentuat importanța predictibilității în afaceri și necesitatea negocierii contractelor de lungă durată între producătorii locali și procesatori. El a subliniat, de asemenea, că parteneriatele între agenții economici și creșterea gradului de integrare a acestora în lanțul valoric sunt esențiale pentru a asigura competitivitatea industriei locale de carne de porc.

Această criză a cărnii de porc reprezintă o provocare serioasă pentru Republica Moldova și va necesita eforturi considerabile din partea guvernului, producătorilor și procesatorilor pentru a asigura aprovizionarea continuă cu carne de porc pe piața internă și pentru a preveni impactul asupra consumatorilor și industriei agroalimentare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#criză #carne #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.