Carnea de vită și de porc devine tot mai scumpă! Puiul devine principala sursă de proteină a lumii

Timp de secole, o friptură delicioasă sau un cotlet de porc au fost mâncărurile preferate de la cină odată cu bunăstarea acumulată din societăți și cu îmbunătățirea dietelor. Însă situația nu mai e la fel. În contextul în care inflația face carnea de vită și cea de porc mai scumpă, puiul devine, prin prețul mai mic, principala sursă de proteine a lumii, potrivit Bloomberg.

Potrivit sursei citate, se așteaptă ca în 2022 consumul de carne de pui să ajungă la 98 de milioane de tone metrice, dublu cât era cantitatea mâncată în 1999. Aceasta e de trei ori mai mult decât rata de creștere a consumului de porc și de 10 ori față de cea a cărnii de vită, potrivit datelor guvernamentale ale SUA. Consumul global de carne de pui este preconizat să reprezinte 41% din tot consumul de carne până în 2030. Iar în mai puțin de un deceniu, de mai bine sau de mai rău, oamenii vor consuma pentru prima dată mult mai mult pui decât orice alt tip de proteină.

Carnea de pui devine mai accesibilă grație geneticii și altor inovații. Costul creșterii găinilor a fost diminuat în mod repetat de-a lungul anilor.

În acest context, marile economii optează tot mai mult pentru carnea de pui.

Partea întunecată a creșterii păsărilor

Există și o parte întunecată la creșterea consumului de pui. Păsările se pot mări în greutate atât de rapid încât organele și mușchii nu pot ține pasul, făcând dificil statul în picioare. Focarele de gripă aviară, precum cele care au lovit recent SUA, sunt mai mari și mai severe din cauza prevalenței metodelor de producție industrială.

Cererea crește atât de rapid încât producătorii nu pot ține pasul, ducând la apariția deficiențelor în aprovizionare. Patronii de restaurante din SUA sunt angajați într-o competiție brutală pentru stocuri.

Toate țările lumii cresc găini

În Asia, puiul înlocuiește porcul – carnea tradițională de la sărbători, din bucătăria zilnică și din ieșirile la restaurant – în contextul în care generațiile mai tinere asimilează viziunea occidentală că este mai sănătoasă carnea albă. Unele restaurante din China nu mai servesc porc deloc, o practică de neînchipuit cu doar câțiva ani înainte. Meniul la Wagas, un lanț de restaurante de lux concentrat pe sănătate, care are locații în importante orașe chineze din Beijing până la Chengdu, oferă salate kale cu pui și avocado, fructe de mare și mâncăruri pe bază de plante, însă nu și porc.

Brazilienii sunt de asemenea fani ai puiului în acest an, în contextul în care inflația face carnea de vită inaccesibilă pentru milioane de oameni. Națiunea, cel mai mare exportator de păsări, crește producția cu 4,5% la un nivel record. Companiile adaugă linii de procuție, ture de program mai multe și îmbunătățiri la procesare, spune Ricardo Santin, șeful grupului exportator ABPA.

Cererea crește și în zone din Europa până la Africa de Sud și până în Mexic. „Nu știu o țară din lume care nu are găini”, spune Brett Stuart, cofondator al Global AgriTrends, o firmă de consultanță. „Este prima treaptă de pe scara proteinelor”, spune el. „Când urci de la orez, începi cu păsări”.

Pentru că găinile cresc atât de rapid, carnea de pui este mai prietenoasă cu mediul decât vita, care este tot mai criticată pentru importantele emisii de gaze cu efect de seră generate de creșterea vacilor.

Carnea de pui și mediul

Unele restaurante și companii se îndreaptă către păsările de curte pentru a contribui la atingerea țintelor de mediu. Lanțul de cafenele-brutării Panera Bread a început recent să promoveze Cool Food Meals, un meniu prietenos cu mediul, de antreuri cu pui conceput de Institutul nonprofit World Resources. Este parte a acțiunilor companiei de a scoate mai mult carbon din aer decât emite până în 2050. Gigantul de servicii alimentare Aramark s-a angajat de asemenea să producă și să vândă mâncare cu o amprentă de carbon mai mică, alături de afacerea de servicii alimentare a Nestle. Tendința pentru mese cu amprentă redusă de carbon la marile companii, lanțuri de restaurante, universități și chiar guverne a dus până acum la un declin de 16% în emisiile per farfurie, potrivit Institutului World Resources, care a creat programul în 2019.

„Consumatorii nu trebuie să compromită gustul pentru a fi responsabile din punct de vedere climatic”, spune șeful Panera, Niren Chaudhary. „Proteinele animale, cu raportul potrivit și în echilibrul potrivit sunt și pot fi cool”, spune el.

Producția industrială de carne de pui creează probleme de mediu, deoarece operațiunile intense de hrănire concentrează deșeuri și produc probleme de miros. Boabele de soia, parte a hranei industriale pentru găini, au fost legate de defrișările din Amazon.

O altă cale

Unii producători care folosesc găini crescute lent și mai puțin industrial văd o cale de a crește păsările ca parte a unui sistem ce este atât mai bun pentru găini cât și pentru mediu. Însă nimeni nu a reușit să aducă un astfel de sistem la amploarea necesară. Mai mult de 200 de companii, inclusiv Popeyes Louisiana Kitchen și Chipotle Mexican Grill, au promis o tranziție către standarde mai noi și sănătoase în hrănirea găinilor până în 2026.

Însă, fermele mai umane și mai prietenoase cu mediul nu vor fi prea prezente dacă produsul nu se ridică la așteptările consumatorilor. Cooks Venture, o companie producătoare de pui care folosește metode agricole pentru a menține mai mult carbon în sol, spune că gustul rămâne pe primul loc în așteptările consumatorilor. Astfel că firma se concentrează mai mult pe creșterea păsărilor astfel încât să aibă o musculatură mai densă și un gust mai bun decât varietatea industrială.

„În primul rând, oamenii vor să mănânce ceva care are gust bun”, spune fondatorul Cooks Venture Matt Wadiak. „Factorul de mediu este secundar”.

#carne de porc #carne de pui #carne de vita #scumpire #pret #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni a avut loc deschiderea Moldova Business Week 2025 (MBW25), cea de-a zecea ediție a celui mai mare forum economic al țării, la care au fost prezenți fizic peste 700 de participanți. Agenda din această săptămână cuprinde peste 30 de evenimente (15–19 septembrie), reunind investitori, antreprenori, oficiali de rang înalt și experți din peste 40 de țări.

Evenimentul a fost deschis de Natalia Bejan, Director al Agenției de Investiții, care a subliniat rolul MBW25 de a evidenția oportunitățile investiționale și de business ale Republicii Moldova:

„Prezentăm exemplele de succes ale investitorilor care deja contribuie la dezvoltarea economiei naționale. Această ediție va pune accent pe networking calitativ pe întreg parcurs al acestei săptămâni”, a declarat Natalia Bejan, Director General al Agenției de Investiții.

A urmat Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, care a accentuat direcțiile strategice ale Guvernului:

„Ne concentrăm pe educație și pe regimul fiscal atractiv pentru sectorul IT. Investim în infrastructură industrială astfel încât companiile să poată opera de oriunde în lume și să atragă talente din întreaga lume. Anul acesta, temele cheie de la MBW25 includ digitalizarea serviciilor publice, Moldova IT Park, ajutorul de stat pentru sectoarele industriale, reconstrucția Ucrainei și rolul Moldovei în regiune.”

Din partea Uniunii Europene, Excelența Sa Iwona Piorko, Ambasadoarea UE în Republica Moldova, a menționat progresul integrării economice:

„Pe plan economic, Moldova a făcut pași remarcabili spre integrarea în Piața Unică a UE. Doar acum câteva zile am marcat 11 ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător UE–Moldova, un instrument puternic de modernizare a economiei”, a spus Iwona Piorko, Ambasadoarea UE în Republica Moldova.

La rândul său, Viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, a evidențiat obiectivele de digitalizare și competitivitate:

„Anul acesta ocupăm locul 7 în Global Gender Gap Index – un indicator esențial pentru o societate inovatoare. Digitalizarea este una dintre cele mai mari realizări ale Moldovei, iar obiectivul nostru este clar: 100% digital până în 2030. Republica Moldova își consolidează poziția economică prin integrarea în SEPA (martie 2025), extinderea accesului la piețele financiare europene și prin creșterea competitivității mediului de afaceri” a spus Doina Nistor.

Investitori & exportatori pe scena MBW

De la tehnologie și mobilitate, la producție, agro și asigurări, șapte companii au arătat, prin exemple concrete, potențialul investițional și de export al Moldovei:

Eduard Suchanek, Regional Director, Bolt — a anunțat oficial lansarea serviciului de taxi Bolt în Republica Moldova și integrarea acestuia în ecosistemul local de mobilitate.
Victor Nistorică, CEO, Brutăria Bardar — produse artizanale „made in Moldova”, standardizate pentru scalare pe piețe externe. Produsele Brutăriei sunt prezente în peste 700 de magazine în Uniunea Europeană, inclusiv Kaufland, Carrefour și Lidl în România
Vadim Vetrilă, Co-founder & CEO, Smile Dent Team — export de servicii medicale și standarde internaționale în stomatologie. Din 2009 până astăzi, peste 4000 de pacienți au fost tratați de către clinica Smile Dent, iar activitatea companiei generează aproximativ 15 milioane de euro anual
Nicolae Gudumac, CTO & Co-founder, Planable — platformă SaaS din Moldova folosită de branduri globale; dovadă că tehnologia locală concurează la nivel mondial.
Ion Tașca, Board Member, PorcoBello SRL — investiții în agricultura și eficiență operațională pe întreg lanțul valoric. Producția anuală a companiei ajunge la 12.000 porci, iar în întreaga țară dețin cel mai modern abator din regiune
Peter Höfinger, Deputy CEO, Vienna Insurance Group — capital strategic și consolidarea pieței de asigurări, cu efect de încredere pentru investitori. Pe 1 septembrie 2025, Vienna Insurance Group (VIG) a câștigat licitația publică și a achiziționat o participație de 80% în Moldasig S.A., una dintre cele mai importante companii de asigurări generale din Moldova, cu o cotă de piață de aproximativ 30% după tranzacție.

Călin Botean, Regional Director Eastern Europe, Gebauer & Griller — soluții industriale integrate și conectare la lanțurile de producție europene. Investițiile companiei în expansiune și inovație în Moldova se ridică la 60 milioane euro.

Piața de capital: Memorandum pentru noua bursă de valori

Tot ieri, parteneriatul pentru lansarea noii Burse de Valori a Republicii Moldova a fost oficializat prin semnarea unui Memorandum de înțelegere, consolidând colaborarea strategică dintre autoritățile de la Chișinău și București. România, principal partener comercial și poartă de acces către Uniunea Europeană, oferă expertiza Bursei de Valori București (BVB) pentru implementarea unui model modern de piață de capital. Noua bursă va sprijini atragerea companiilor internaționale, dezvoltarea infrastructurii financiare și diversificarea surselor de finanțare pentru mediul de afaceri local.

Mesajul comun al scenei MBW: Moldova is Open for Business! Moldova este o piață care crește prin tehnologie, calitate și parteneriate – cu accent real atât pe investiții, cât și pe exporturi.

Agenția de Investiții este instituția publică, fondată de Guvernul Republicii Moldova, aflată în subordinea cabinetului Primului Ministru, creată și mandatată să atragă investiții strategice în Republica Moldova, să acorde suport post-investițional investitorilor, să contribuie la creșterea exporturilor, să promoveze imaginea de țară și să dezvolte dimensiunea de diplomație economică.