„Cădeau ca muștele”: Armata rusă i-ar fi retras pe soldații buriați din Severodonețk

10 Iun. 2022, 09:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iun. 2022, 09:09 // Actual //  bani.md

Serghei Gaidai, șeful administrației militare ucrainene din Lugansk, afirmă că armata rusă a retras buriații, soldați din Siberia, din orașul Severodonețk deoarece aceștia „cădeau ca muștele”, relatează Ukraîinska Pravda.

„Mor ca muștele. Rașiștii au scos ultimii buriați din Severodonețk pentru că nu suportă lupta cu apărătorii ucraineni. Luptele aprige continuă în interiorul Severodonețk. Buriații s-au retras pentru că sunt mult mai slabi decât apărătorii noștri”, a afirmat Gaidai.

Deși afirmațiile lui Gaidai trebuie luate cu un sâmbure de circumspecție, războiul informațional fiind purtat de ambele părți, o investigație realizată de jurnaliștii de investigație ruși de la Mediazona arăta la sfârșitul lunii aprilie că cei mai mulți soldați ruși uciși în Ucraina provin din Daghestan și Bureatia, o provincie din sudul Siberia, aflată la est de lacul Baikal.

Cine sunt buriații

Etnicii buriați, unul dintre cele mai mari grupuri indigene din Siberia, reprezintă în prezent doar aproximativ 30% din populația acestei provincii denumite după ei.
În Rusia trăiesc peste 460.000 de buriați, majoritatea în Bureatia, provincia lor mamă, aceștia împărtășind multe obiceiuri cu mongolii precum stilul de viață nomad și ridicarea de iurte.

Majoritatea buriaților sunt de religie budistă, unii dintre ei practicând însă până în prezent religiile șamaniste bazate pe venerarea naturii ale strămoșilor lor. O parte a buriaților s-au convertit însă la creștinismul ortodox.

Bureatia este una dintre cele mai sărace regiuni ale Rusiei, având un PIB pe cap de locuitor apropiat de cel al Republicii Capului Verde.

19 Aug. 2026, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Aug. 2026, 16:30 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!