Ucraina speră la un acord cu Bulgaria pentru două reactoare nucleare. Sofia cere peste 600 de milioane de dolari

24 Mart. 2024, 08:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mart. 2024, 08:13 // Actual //  bani.md

Ucraina speră să semneze un acord în iunie pentru a cumpăra două reactoare nucleare din Bulgaria, în timp ce încearcă să compenseze pierderea vastei sale centrale Zaporojia cu șase reactoare, ocupată de Rusia, a declarat pentru Reuters șeful companiei nucleare Energoatom.

Noile reactoare vor fi construite la centrala nucleară Hmelnițki din vestul Ucrainei și vor fi echipate cu echipamente de concepție rusească pe care Kievul vrea să le importe din Bulgaria, a declarat Petro Kotin într-un interviu.

Rusia a obținut controlul asupra centralei Zaporojia, cea mai mare centrală nucleară din Europa, după ce a lansat invazia sa în Ucraina în februarie 2022. Cele șase reactoare nucleare de la Zaporijia sunt acum oprite.

“Negocierile dintre guvernul Ucrainei și Bulgaria continuă… și cred că undeva în luna iunie vom avea rezultatul încheierii unor contracte cu Bulgaria pentru achiziționarea acestui echipament”, a declarat Kotin.

“Am stabilit (sarcina) în fața organizației noastre de construcții și a centralei Hmelnițki ca aceasta să fie gata de instalare până în iunie”, a spus el, referindu-se la primul dintre cele două reactoare care ar urma să fie gata de instalare imediat.

El a spus că, dacă va fi livrat la timp și în întregime, Energoatom va fi gata să înceapă lucrările de pornire a noului reactor în doi-trei ani, perioadă necesară și pentru fabricarea turbinei pentru unitate. Energoatom se află în discuții preliminare pentru ca General Electric să construiască turbina, a spus el. Cel de-al doilea reactor ar urma să fie instalat mai târziu, iar Kotin nu a oferit un termen.

El a spus că Bulgaria a estimat anterior prețul celor două reactoare la 600 de milioane de dolari, dar că Sofia dorește să crească prețul echipamentului, care, în afara Bulgariei, poate fi cumpărat doar din Rusia.

“Există o dorință constantă din partea bulgarilor de a obține beneficii mai mari pentru ei înșiși decât aceste 600 de milioane de dolari și cu cât trece mai mult timp, cu atât mai mari sunt prețurile pe care le exprimă, dar noi suntem încă concentrați pe prețul de 600 de milioane de dolari”, a spus Kotin.

El a declarat că Energoatom intenționează, de asemenea, să construiască încă două reactoare la Hmelnițkii, bazate pe reactorul american AP-1000, și că societatea va începe să toarne beton pentru cele două noi unități la începutul lunii aprilie.

De la pierderea centralei Zaporojia, Ucraina se bazează pe energia nucleară de la trei centrale în funcțiune din țară, care totalizează nouă reactoare, inclusiv două reactoare aflate în prezent în funcțiune la centrala Hmelnițki.

Kotin a declarat că Ucraina nu a renunțat la planurile de a reporni centrala Zaporojia într-o zi și că, spre deosebire de Rusia, va putea și va ști cum să repună centrala în funcțiune.

“Ei (Rusia) spun în continuare că vor reporni centrala, dar nu o pot porni din punct de vedere tehnic, deoarece nu există linii electrice, apă și personal”, a declarat Kotin, adăugând că Moscova nu dorește să recunoască acest lucru la nivel politic.

Kotin a declarat că Energoatom, care a păstrat personalul care a operat Zaporojia, va fi pregătită să repornească centrala după “de-ocuparea” acesteia și că a pregătit deja echipe speciale pentru a face acest lucru.

După ce barajul Kakhovka a fost aruncat în aer, centrala a pierdut un aflux constant de apă din râul Dnipro, necesar pentru unitățile energetice, iar până în prezent centrala are doar o mică rezervă într-un iaz din apropierea instalației.
Kotin a declarat că, în condițiile actuale, doar un singur reactor poate funcționa cel mult o lună și apoi trebuie oprit din cauza lipsei de apă pentru sistemul său de răcire.

El a precizat că, pentru a reporni centrala, fie trebuie reconstruit barajul distrus de la Kakhovka, fie trebuie construite pompe pentru a furniza apă din Nipru.

“(Este nevoie) undeva în jur de doi ani, dar este vorba despre principalele măsuri costisitoare. În acest timp se vor putea verifica toate sistemele și, dacă nu există niciun sabotaj, toate celelalte sisteme vor fi pregătite pentru punerea în funcțiune.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.