Cash-ul nu mai e rege! Moldovenii au făcut aproape 92 de milioane de plăți fără numerar

Plățile fără numerar continuă să domine comportamentul financiar al moldovenilor. Datele publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM) arată că, în trimestrul doi al anului 2026, au fost efectuate 91,8 milioane de plăți cu cardurile emise în Republica Moldova, în valoare totală de 30,97 miliarde de lei.

În schimb, retragerile de numerar au fost de peste 11 ori mai puține, doar 8,04 milioane de operațiuni, însă valoarea acestora a rămas apropiată de cea a plăților fără numerar și a atins 28,56 miliarde de lei.

În total, cu cardurile emise de băncile din Republica Moldova au fost realizate 99,85 milioane de operațiuni, în valoare cumulată de 59,53 miliarde de lei.

Cele mai utilizate au fost cardurile de debit, cu peste 90,4 milioane de plăți, în timp ce cardurile de credit au generat doar 1,4 milioane de tranzacții.

După sistemul de plată, MasterCard a depășit Visa atât ca număr de tranzacții, cât și ca valoare. Au fost efectuate 52,45 milioane de plăți cu carduri MasterCard, față de 39,35 milioane cu Visa. Valoarea tranzacțiilor a însumat 17,99 miliarde de lei pentru MasterCard și 12,97 miliarde de lei pentru Visa.

O parte importantă a plăților a fost realizată peste hotare. Moldovenii au efectuat aproape 14,2 milioane de plăți în străinătate, în valoare de 6,56 miliarde de lei.

Totodată, comerțul electronic continuă să câștige teren. Plățile online prin platforme de e-commerce au totalizat 5,01 miliarde de lei, iar cele efectuate prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță (IPAD) au însumat 6,69 miliarde de lei.

Datele BNM arată și o utilizare intensă a cardurilor emise în străinătate pe teritoriul Republicii Moldova. Cu acestea au fost efectuate 10,89 milioane de operațiuni, în valoare totală de 7 miliarde de lei. Dintre acestea, 10,32 milioane au fost plăți fără numerar, însumând 5,02 miliarde de lei, iar retragerile de numerar au atins aproape 2 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #operatiuni #bani #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Impozitul pe bunurile imobiliare ar putea ajunge până la 1% din valoarea cadastrală din anul 2027, potrivit modificărilor incluse în proiectul Ministerului Finanțelor cu privire la simplificarea legislației fiscale și vamale.

Documentul propune introducerea unei cote minime de 0,05% și a unei cote maxime de 1% pentru bunurile imobiliare evaluate de instituțiile cadastrale. În acest interval, cota efectivă va fi stabilită de autoritățile publice locale.

Schimbarea urmează să fie aplicată în paralel cu actualizarea valorilor cadastrale și apropierea acestora de valoarea de piață. Astfel, valoarea finală a impozitului va depinde de doi factori: noua evaluare cadastrală a proprietății și cota aprobată de consiliul local.

De exemplu, pentru un imobil evaluat la un milion de lei, impozitul calculat înaintea eventualelor scutiri ar putea varia între 500 și 10.000 de lei anual. În cazul unei proprietăți evaluate la două milioane de lei, suma ar putea fi cuprinsă între 1.000 și 20.000 de lei, în funcție de cota stabilită de autoritatea locală.

Aceste calcule sunt însă orientative și reprezintă limitele matematice prevăzute de proiect. Ele nu înseamnă că toate primăriile vor aplica automat cota maximă de 1%.

Ministerul Finanțelor susține că modificarea este necesară în contextul aplicării valorilor cadastrale actualizate, apropiate de cele de piață. Potrivit notei de fundamentare, limitele propuse ar urma să le ofere autorităților locale mai multă flexibilitate la stabilirea cotelor.

Proiectul prevede și actualizarea pragurilor valorice în limita cărora proprietarii pot beneficia de scutiri de la plata impozitului imobiliar. Nota de fundamentare nu indică însă valoarea exactă a noilor scutiri și nici impactul estimat asupra facturilor achitate de proprietari.

Tot din 1 ianuarie 2027, regulile Codului fiscal cu privire la impozitul funciar și imobiliar ar urma să fie extinse asupra terenurilor agricole fără construcții, precum și asupra apartamentelor, caselor și terenurilor aferente din localitățile rurale.

Impactul financiar asupra bugetelor locale nu este cuantificat în document. Ministerul Finanțelor precizează că acesta va depinde de deciziile adoptate de fiecare autoritate publică locală.