Cât costă cea mai lungă călătorie din lume, cu autobuzul. Durează 56 de zile, iar turiștii vor traversa 22 de țări

O companie indiană de transport se pregătește să lanseze ceea cea mai lungă călătorie cu autobuzul din lume. Autocarul cu 30 de pasageri urmează să plece în august, iar călătoria va dura 56 de zile.

Traseul va cuprinde 22 de țări, ducând călătorii din cel mai mare oraș al Turciei, prin Balcani, Europa de Est, Scandinavia și Europa de Vest, până în capitala Marii Britanii.

Itinerarul cuprinde, printre altele, o traversare cu feribotul pe Golful Finlandei, o vizită la Capul Nord (sau Nordkapp) – cel mai nordic punct din Europa continentală și o croazieră de-a lungul fiordurilor norvegiene.

Întregul pachet costă 24.300 USD, include un mic dejun zilnic, împreună cu 30 de prânzuri și cine, precum și toate sejururile la hotel.

Deși călătoria cu un autobuz timp de două luni ar putea să nu sune extrem de atrăgătoare pentru unii, vehiculul este descris ca „un autobuz special de lux conceput pentru călătorii confortabile pe distanțe lungi”, scrie cnn.com

Pasagerii care se încumetă să plece la un drum lung de peste 12.000 de kilometri, se vor putea relaxa pe scaune rabatabile reglabile „cu spațiu amplu pentru picioare” și vor beneficia de porturi AUX și USB, o tavă pliabilă și suporturi pentru sticle și pahare. Fiecărui pasager i se permite să aducă cu el două „valize de dimensiuni mari”.

Autobuzul spre Londra a fost conceput ca o alternativă la ruta anuală Road to London a Adventures Overland, inspirată parțial de autobuzele Hippie Trail care au traversat lumea în anii 1950 și 1960.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autobuz #cost #calatorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.