Cât de mult zahăr e într-o sticlă Fanta Orange în diferite ţări europene? Pe ce loc se află Republica Moldova

În 100 ml de Fanta Orange, una dintre cele mai populare băuturi răcoritoare de pe plan mondial, sunt peste 10 grame de zahăr. În Republica Moldova cantitatea de zahăr este de 7,9 grame.

Cantitatea e de trei ori mai mare decât în Croaţia şi dublă faţă de Spania sau Olanda, arată o analiză a revistei Europe Magazine, care citează Coca-Cola Company, gigant în portofoliul căruia se găseşte brandul Fanta. Revista a analizat cantitatea de zahăr din acelaşi produs în fiecare ţară din Europa, iar ce a rezultat e că există diferenţe de la simplu la triplu.

Această informaţie confirmă aşadar faptul că reţetele unor produse ajunse „vedete“ mondiale variază puternic de la continent la continent şi chiar de la ţară la ţară.

În funcţie de ce diferă reţetele? Anterior, producătorii de alimente şi băuturi au spus că ele pot varia în funcţie de comportamentul de consum şi de preferinţele oamenilor. O altă opţiune, cel puţin în cazul Fanta, este că reţeta e ajustată şi în funcţie de taxarea pe zahăr. Cu cât taxa pe zahăr e mai mare, cu atât cantitatea folosită e mai mică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fanta #cantitate #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.