Cât o costă pe Republica Moldova să-și țină gazul sub pământ! Ucraina are cel mai mic preț

Moldova se numără printre țările care folosesc posibilitatea de a stoca o cantitate de gaze naturale achiziționate în străinătate. Stocarea este necesară pentru a asigura securitatea aprovizionării țării cu resurse energetice, potrivit Moldovatransgaz.

Așa cum Republica Moldova nu dispune de depozite subterane proprii de gaze naturale, care să permită acumularea rezervelor determinate de legislație, este necesar să fie contractate depozitele subterane din străinătate. Pe baza prețului de depozitare, a locației regionale a depozitelor și a capacității acestora, cele mai convenabile depozite subterane pentru țara noastră se află în Bulgaria, Polonia, România, Slovacia și Ucraina.

Pe lângă prețul de achiziție, costul final al gazelor pentru Moldova include stocarea acestuia, injectarea în depozit și retragerea din acesta, transportul până la granița cu Moldova. Suma finală este decisivă în determinarea comerciantului (vânzător/intermediar) și a locului de depozitare a gazelor.

Pentru Moldova cea mai profitabilă este stocarea și transportul gazelor naturale în Ucraina. Prețul final pe țări este următorul:

Ucraina (503,62 – 531,9 lei lei/1000 m3/zi);
Bulgaria (1268,89 – 1782,11 lei/1000 m3/zi);
România (1472,25 – 1763,34 lei/1000 m3/zi);
Slovacia (1647,37 lei/1000 m3/zi);
Polonia (2458,64 lei lei/1000 m3/zi).

Prețurile sunt aproximative și pot varia ușor din cauza fluctuațiilor cursului de schimb valutar. Acestea includ taxa pe valoarea adăugată, coeficienții de depozitare, injectare și retragere a gazelor, servicii de transport depozit, încărcare în și din depozit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grecia își consolidează rapid poziția de furnizor important de energie electrică pentru Europa de Sud-Est și piețele din centrul continentului. În prima jumătate a lunii august, electricitatea produsă în Grecia și Bulgaria a fost exportată către România, Republica Moldova, Ungaria, Austria și Croația, într-o perioadă în care seceta și temperaturile ridicate afectează producția energetică în mai multe țări, scrie presa elenă.

Vineri, Grecia a stabilit un nou record al exporturilor nete de electricitate, ajungând la 54 GWh în 24 de ore. Energia a provenit atât din surse regenerabile, cât și din centrale pe gaze naturale, care au asigurat flexibilitatea necesară pentru menținerea exporturilor.

Cea mai mare cantitate, 25 GWh, a fost livrată Bulgariei, de unde energia a fost transportată mai departe către piețele din Europa Centrală și de Est. Grecia a mai exportat 12 GWh către Italia, peste 11 GWh către Macedonia de Nord, 5 GWh către Albania și aproximativ 0,5 GWh către Turcia.

Noul record îl depășește pe cel stabilit cu o zi înainte, când exporturile nete au ajuns la 52,3 GWh. Alte niveluri ridicate au fost înregistrate pe 8 ianuarie, cu 52 GWh, pe 25 martie – 49,4 GWh, și pe 7 februarie – 48,7 GWh.

Creșterea exporturilor are loc într-un context dificil pentru sistemele energetice europene. Seceta și valurile de căldură au redus producția hidroenergetică, în timp ce disponibilitatea unor capacități nucleare a scăzut în anumite piețe. În aceste condiții, energia furnizată de Grecia contribuie la echilibrarea pieței regionale și la limitarea presiunilor asupra prețurilor.

Un rol important îl au centralele grecești pe gaze naturale, capabile să compenseze rapid variațiile producției regenerabile. Energia eoliană are, la rândul său, un potențial considerabil: într-o zi favorabilă, turbinele din Grecia pot produce între 50 și 60 GWh, în timp ce în zilele cu vânt slab producția poate scădea sub 10 GWh.

Vineri a fost, de altfel, una dintre cele mai bune zile pentru producția de energie regenerabilă din Grecia. Sursele regenerabile au asigurat 65,5% din mixul energetic intern, echivalentul a aproximativ 145 GWh. La acestea s-au adăugat circa 11 GWh produși de hidrocentrale, în condițiile unui consum intern de aproximativ 163 GWh.

Astfel, Grecia a reușit să își acopere aproape integral necesarul de electricitate din surse curate și, în același timp, să exporte cantități importante către țările din regiune.