Cât o costă pe Republica Moldova să-și țină gazul sub pământ! Ucraina are cel mai mic preț

06 Apr. 2023, 14:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Apr. 2023, 14:28 // Actual //  bani.md

Moldova se numără printre țările care folosesc posibilitatea de a stoca o cantitate de gaze naturale achiziționate în străinătate. Stocarea este necesară pentru a asigura securitatea aprovizionării țării cu resurse energetice, potrivit Moldovatransgaz.

Așa cum Republica Moldova nu dispune de depozite subterane proprii de gaze naturale, care să permită acumularea rezervelor determinate de legislație, este necesar să fie contractate depozitele subterane din străinătate. Pe baza prețului de depozitare, a locației regionale a depozitelor și a capacității acestora, cele mai convenabile depozite subterane pentru țara noastră se află în Bulgaria, Polonia, România, Slovacia și Ucraina.

Pe lângă prețul de achiziție, costul final al gazelor pentru Moldova include stocarea acestuia, injectarea în depozit și retragerea din acesta, transportul până la granița cu Moldova. Suma finală este decisivă în determinarea comerciantului (vânzător/intermediar) și a locului de depozitare a gazelor.

Pentru Moldova cea mai profitabilă este stocarea și transportul gazelor naturale în Ucraina. Prețul final pe țări este următorul:

  1. Ucraina (503,62 – 531,9 lei lei/1000 m3/zi);
  2. Bulgaria (1268,89 – 1782,11 lei/1000 m3/zi);
  3. România (1472,25 – 1763,34 lei/1000 m3/zi);
  4. Slovacia (1647,37 lei/1000 m3/zi);
  5. Polonia (2458,64 lei lei/1000 m3/zi).

Prețurile sunt aproximative și pot varia ușor din cauza fluctuațiilor cursului de schimb valutar. Acestea includ taxa pe valoarea adăugată, coeficienții de depozitare, injectare și retragere a gazelor, servicii de transport depozit, încărcare în și din depozit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Oct. 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Oct. 2026, 10:46 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un nou atac verbal la adresa imigranților, în timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, 24 octombrie, în statul Georgia. Liderul de la Casa Albă a calificat Libia, Yemenul, Haiti și Somalia drept țări „jalnice” și s-a întrebat de ce Statele Unite primesc imigranți din aceste state, în loc să încurajeze venirea cetățenilor din Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Declarațiile au fost făcute în localitatea Perry, în cadrul unui eveniment organizat pentru susținerea candidaților republicani înaintea alegerilor pentru Congresul american din 3 noiembrie, relatează presa internațională.

„De ce trebuie să primim mereu oameni din țări jalnice? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia sau Danemarca?”, a declarat Trump în fața susținătorilor săi, reluând o formulare controversată utilizată și în timpul primului său mandat prezidențial.

Președintele american a lansat atacuri deosebit de dure la adresa comunității somaleze din Statele Unite, pe care a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, de fraude și de refuzul de a munci.

„98% dintre oamenii pe care îi avem aici din Somalia nu lucrează. Nici nu au nevoie să lucreze, pentru că fură foarte mult. Toți au câte un Mercedes-Benz”, a afirmat Trump.

Liderul american a continuat cu afirmații denigratoare despre inteligența imigranților somalezi, susținând că aceștia ar avea un coeficient de inteligență scăzut, dar că ar trăi mai bine decât cetățenii americani care muncesc. Declarațiile reprezintă acuzații și generalizări ale președintelui, nu constatări susținute de date statistice prezentate la miting.

Trump l-a criticat și pe senatorul democrat Jon Ossoff, pe care l-a acuzat că susține politici favorabile imigrației din state considerate de administrația sa drept riscante. Discursul a avut loc în contextul campaniei electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, în care republicanii încearcă să își consolideze pozițiile în Congres.

Imigrația reprezintă una dintre temele centrale ale politicii administrației Trump. De la revenirea la Casa Albă, președintele a promovat măsuri restrictive privind intrarea și șederea cetățenilor străini, inclusiv intensificarea deportărilor, înăsprirea controalelor la frontieră și limitarea unor programe de protecție temporară.

Printre statele vizate de schimbările politicii migratorii se numără Venezuela, Haiti și Somalia. Administrația a luat măsuri pentru încetarea unor forme de protecție temporară și a impus noi restricții privind vizele și admiterea cetățenilor străini. Unele dintre aceste decizii au fost contestate în instanțele americane.