Câte de mare a fost cutremurul pe piața imobiliară?! Moldova, în topul statelor cu cele mai scumpe credite ipotecare

Ciclul de creștere a dobânzilor ipotecare în Europa continuă. În luna martie 2023, Ucraina a fost lider la rata ipotecarelor, urmată de Moldova, Ungaria, Polonia, România și Rusia. Cu toate acestea, unii lideri ai ratingului de la începutul anului au reușit să reducă ratele la creditele pentru locuințe, reiese din analiza datelor RIA Novosti de la băncile centrale ale statelor.

Rata medie ipotecară din Ucraina a ajuns la 13,4% în martie, cea mai mare din 2019. Pe locul doi s-a situat Moldova, unde costul creditelor ipotecare a fost de 12,03%. În Ungaria rata a fost de 10,52%, iar în Polonia 8,9%. Ultimele trei țări, deși rămân printre liderii în ceea ce privește costul creditelor ipotecare au scăzut ratele medii ultimele 1-2 luni.

În total, primele șase țări cu cele mai „scumpe” credite ipotecare sunt România și Rusia. În aceste țări, ratele au fost la nivelul de 8,4%, respectiv 8,18% pe an. Ratele la ipotecare în intervalul 6-8% au fost în martie în Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Cehia și Serbia. Rate de 4,5-5,9% au fost în Lituania, Danemarca, Letonia, Estonia, Marea Britanie, Slovenia, Cipru și Albania.

Unele dintre cele mai scăzute rate ale creditelor pentru locuințe în luna martie au fost în Elveția, Croația, Bulgaria și Franța – în intervalul 2,4-2,9%. Și cel mai ieftin credit ipotecar din Europa a fost în Malta – 2,4%. Cu toate acestea, la sfârșitul verii trecute, cele mai ieftine credite pentru locuințe aveau o dobândă de 1,36% (în Luxemburg), în decembrie – 2,1% (în Franța), iar în martie 2023 – 2,3% (tot în Franța).

În același timp, în marea majoritate a statelor din regiune, ratele medii sunt încă la nivelul maximelor pe termen lung și uneori chiar istorice. Astfel, dobânzile din Germania, Suedia, Irlanda, Luxemburg, Finlanda, Slovenia, Olanda și Austria au atins valorile anilor 2008-2009. Costul creditelor pentru locuințe a crescut la valorile anilor 2010-2011 în Lituania, Letonia, Estonia, Elveția și România.

Costul creditelor ipotecare a crescut la nivelul din 2015 în Macedonia de Nord, Slovacia, Muntenegru și Irlanda.

De la începutul anului, ratele au crescut cel mai mult în Ucraina, Rusia și Cipru – cu 3,9, 1,53 și, respectiv, 1,4 puncte procentuale. Și invers, ratele au scăzut în Bulgaria, Malta, Polonia și Moldova – cu 0,02-0,7 puncte procentuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobiliare #credit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ultima înăsprire a politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a lovit cel mai puternic în buzunarul Guvernului, care a fost nevoit să se împrumute la costuri mai ridicate. În schimb, impactul asupra populației a fost mult mai temperat: creditele de consum au continuat să fie accesate fără dificultăți, iar creditele ipotecare s-au ieftinit ușor, în pofida unei ușoare scăderi de volum determinată de prețurile ridicate la apartamente.

„Cred că faza critică a crizei a fost trecută. Revenim la normalitate. Asta înseamnă accelerarea tuturor proceselor de creditare”, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, difuzată vineri, 28 martie.

Expertul a trecut în revistă principalele decizii și efecte ale BNM în contextul inflației fluctuante: dacă în decembrie 2023 inflația anuală era de 4,2%, în ianuarie 2025 a urcat la 9,1%, iar în februarie s-a temperat la 8,6%. Această accelerare a determinat BNM să majoreze rata de bază la 6,5% în primele luni din 2025, o creștere cu 80,6% față de nivelul din decembrie 2024.

„BNM a acționat pentru a calma valurile inflaționiste, dar a fost ajutată și de sprijinul european, inclus în tarifele la căldură și energie. Dacă situația rămâne stabilă, rata de bază ar putea scădea în două-trei luni”, a afirmat Ioniță.

Depozitele s-au scumpit, moldovenii au început să economisească
Potrivit economistului, politica BNM a reușit să stimuleze economisirea: dobânzile la depozite în lei pentru persoanele fizice au crescut semnificativ, iar volumul total al depozitelor noi a atins 3,5 miliarde lei doar în februarie 2025 – un record pentru început de an.

„Chiar avem în ultimele trei luni o activizare a moldovenilor de a face depozite. Politica BNM a funcționat în această privință”, susține Ioniță. Totuși, înclinația spre economii rămâne slabă comparativ cu nivelul creditării: economiile nete sunt de circa 41,8 miliarde lei.

Analiza arată că dobânda medie la creditele de consum în lei s-a menținut relativ constantă, la 10,6% în februarie 2025, în scădere față de vârful de 16,4% din 2023. În ciuda înăspririi politicii monetare, cererea pentru credite de consum a crescut: în februarie 2025 s-au acordat 221 mii de credite, în creștere față de 208 mii în trimestrul IV din 2024.

Valoarea creditelor noi de consum în primele două luni din 2025 a fost de 3,5 miliarde lei, iar ponderea acestora în PIB a ajuns la un maxim istoric de 4,7%. „Asupra creditelor de consum înăsprirea BNM nu a influențat”, conchide Ioniță.

Creditele ipotecare: mai ieftine, dar mai puține
Rata medie a dobânzii pentru creditele ipotecare a crescut ușor, de la 6,9% în decembrie 2024 la 7% în februarie 2025, însă rămâne mult sub valorile din 2022 (12,8%). Volumul total al creditelor ipotecare acordate în februarie 2025 a fost de 9,2 miliarde lei, iar numărul lor a ajuns la 8 mii în primele două luni.

„Avem o încetinire nesemnificativă a creditării din cauza creșterii prețurilor la imobile. Dobânzile nu sunt factorul principal în scăderea volumului”, explică expertul.

Deși BNM a înăsprit politica monetară pentru a controla inflația și a încuraja economisirea, efectele asupra creditării populației au fost minore. Creditele de consum rămân populare, iar cele ipotecare sunt influențate mai mult de prețurile din sectorul imobiliar decât de costul banilor. În schimb, Guvernul este cel care resimte cel mai acut costurile majorării dobânzilor.