Câte zile trebuie să economisești pentru un iPhone 15 Pro (128 GB) în diferite țări, inclusiv Republica Moldova

30 Oct. 2023, 17:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Oct. 2023, 17:05 // Actual //  bani.md

Analiștii Picodi România au juxtapus prețurile locale ale iPhone 15 Pro (128 GB) cu veniturile medii și au calculat indicele iPhone, care reprezintă prețul smartphone-ului exprimat în zile/om.

În România, versiunea de bază a telefonului iPhone 15 Pro (128 GB), a avut un preț de 5.999,98 de lei (350 de lei mai puțin decât anul trecut). La rândul său, în Republica Moldova, prețul este de 26.899 L (cu 1.091 L mai puțin decât anul trecut).

La o salariu mediu brut de 12.176 L (net de 9.750 L), un moldovean mediu va trebui să economisească pentru un iPhone timp de 57,9 zile lucrătoare (Cu 12,8 zile mai puțin decât în anul trecut).

Iată cum a arătat Indicele iPhone în ultimii ani în Republica Moldova:

  • 2018 – 99,2 zile;
  • 2019 – 101,3 zile;
  • 2020 – 84,9 zile;
  • 2021 – 75,4 zile;
  • 2022 – 70,7 zile;
  • 2023 – 57,9 zile.

Elveția este liderul clasamentului nostru – elvețianul mediu are nevoie de doar 4,2 zile-om pentru a-și permite cel mai nou iPhone. Un american mediu are nevoie de 5,3 zile, iar un qatarez mediu – 5,8 zile.

Dintre țările incluse în clasamentul nostru, cel mai prost rezultat a fost înregistrat în Argentina, unde cel mai nou iPhone necesită 285,7 zile de lucru. Pe locurile doi și trei în acest clasament cel mai prost se situează Paraguay și Turcia – 145,6 și, respectiv, 123,7 zile-om.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!