Câți bani intră în Republica Moldova? Diaspora trimite sume uriașe în țară

22 Feb. 2022, 17:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Feb. 2022, 17:30 // Actual //  bani.md

Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 102 mil. USD cu 3,7% mai puțin în prima lună a anului 2022 comparativ cu luna similară a anului 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În structura transferurilor valutare de peste hotare în favoarea persoanelor fizice, în ianuarie 2022, remiterile în euro au constituit 66,6% (+1,7 p.p. față de ianuarie 2021), transferurile în dolari SUA – 32% (-0,9 p.p.), iar în ruble rusești – 1,4% (-0,8 p.p.).

În ianuarie 2021, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 32,9%, a euro – 64,9%, iar a rublei – 2,2%.

Datele băncii centrale relevă că în 2021 moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 1,6 miliarde USD cu 8,4% mai mult față de anul 2020.

Moldova, în topul statelor dependente de banii migranților

Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Autoritățile încearcă de mai mult de un deceniu să atragă, în investiții, banii migranților moldoveni, dar fără succes. De exemplu, din anul 2010 de când a fost lansat programul PARE 1+1 moldovenii nu s-au înghesuit să-și investească bani în afaceri. Doar 1,72% din banii trimiși acasă (21,3 miliarde USD) din 2010 până în 2021 au fost investiți în businessuri.

„Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local”, constată economiștii.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din R. Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Realitatea Live

08 Dec. 2025, 14:05
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
08 Dec. 2025, 14:05 // Slider //  bani.md

Platforma Națională pentru Turism a fost lansată în Republica Moldova. Este o inițiativă care își propune să coordoneze sectorul turistic, să ridice standardele în domeniu și să consolideze cooperarea între instituțiile publice, mediul privat și organizațiile neguvernamentale. Platforma va sprijini digitalizarea datelor turistice și promovarea brandului turistic al Moldovei la nivel național și internațional.

Într-o conferință de presă la IPN, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, Sergiu Manea, a explicat necesitatea constituirii acestei platforme pentru dezvoltarea coerentă și profesională a sectorului turistic. „Turismul, mai mult decât orice alt domeniu economic, ne arată cine suntem ca țară, cum funcționează instituțiile noastre, cât de bine colaborăm și cât de pregătiți suntem pentru parcursul european”, a spus Sergiu Manea.

Platforma reunește autorități publice, structuri turistice regionale și locale, ONG-uri, instituții de învățământ, organizații din UTA Găgăuzia și malul stâng al Nistrului, întreprinderi private și parteneri internaționali. Membrii se angajează să sprijine standardele europene, cooperarea inter-regională și digitalizarea datelor turistice.
Pentru prima dată în format național, este posibilă participarea largă a organizațiilor din partea stângă a Nistrului. Potrivit directorului executiv al Centrului de informare turistică din Tiraspol, Igor Crijanovschi, constituirea platformei este necesară în contextul în care numărul de turiști crește anual. „Fluxul de turiști de pe malul stâng s-a dublat în acest an, iar în ultimele patru luni vin mulți turiști din Polonia”, a precizat Igor Crijanovschi.

Structura platformei include un Consiliu strategic, un Secretariat operațional, grupuri tematice de lucru în marketing, digitalizare, turism durabil și calitate, precum și Academia Națională de Turism pentru formarea profesională a specialiștilor.

Inițiativa urmărește modernizarea sectorului turistic, creșterea competențelor profesionale, dezvoltarea OMD-urilor regionale și locale, atragerea investițiilor și integrarea Moldovei în rețelele turistice europene și globale.

„Dacă implementăm acest mecanism în mod serios, în 2030 Moldova poate deveni o destinație europeană de vin, gastronomie și natură, un model de cooperare interregională și o piață atractivă pentru investiții turistice”, a conchis Sergiu Manea.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII