Câți bani va aloca Ministerul Culturii pentru organizarea sărbătorilor de iarnă? Ce evenimente vor avea loc

08 Dec. 2021, 17:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Dec. 2021, 17:16 // Actual //  MD Bani

În condițiile în care rata incidențelor de Covid-19 a scăzut considerabil, ministrul Culturii, Sergiu Prodan a venit cu propunerea, în cadrul ședinței de Guvern, pentru a permite organizarea sărbătorilor de iarnă, atât în capitală cât și în alte orașe ale Republicii. Această decizie a fost luată în baza hotărârii luate de Comisia Națională de Sănătate Publică, din data de 5 decembrie, de a micșora codul de alertă de la roșu la galben, scrie Realitatea.md.

Potrivit informațiilor, pentru organizarea sărbătorilor de iarnă Ministerul Agriculturii vor fi alocate 8,5 milioane de lei. Banii vor folosiți atât pentru organizarea Târgului de Crăciun cât și pentru alte evenimente cu participarea interpreților.

„Această decizie ne-a umplut de optimism și ne-a îndemnat să venim cu această inițiativă. Ministerul Culturii își asumă responsabilitatea să  organizeze la cel mai înalt nivel aceste sărbători, reducându-se nu doar la organizarea Târgului de Crăciun, ci și la anumite evenimente care urmează a fi organizate și în localități din țară. Vor fi invitați mai mulți interpreți populari să colinde să-și expună talentul. Meșteri populari își vor expune mărfurile în căsuțele din târg”, a spus Sergiu Prodan. 

Odată cu luarea acestei decizii, ministra Sănătății, Ala Nemerenco a îndemnat ca toți cei care vor participa la târg să se vaccineze.

„Mă bucur că putem să sărbătorim Crăciunul și toate sărbătorile. Vreau să adresez un mesaj toate aceste activități să aibă loc cu respectarea tuturor măsurilor de precauție. Neapărat toți participanții și persoanele active îi invităm absolut pe toți să se vaccineze” a declarat Ala Nemerenco

În același context, prim-ministra Natalia Gavrilița a spus că membrii CNESP se vor întruni în ședință pentru a emite un ghid cu respectarea măsurilor de protecție.

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.