Caz de contrabandă de ţigări de-ţi stă mintea în loc: mii de euro mită pentru baloţi de paie

Justiţia de peste Prut şi-a spus ultimul cuvânt în dosarul uneia dintre cele mai bine puse la punct reţele de contrabandişti de ţigări.

Procesul a durat mai bine de şase ani, interval în care a trebuit şi să fie reluat, după ce o sentinţă prelua aproape cuvânt cu cuvânt rechizitoriul întocmit de procurori. În final, pedepsele contrabandiştilor s-au topit ca un boţ de unt, scrie ziaruldeiasi.ro.

În urma anchetei, desfăşurată în colaborare cu autorităţile române, au fost trimişi în judecată în faţa Tribunalului un basarabean, Veaceslav Niştiriuc, şi trei ieşeni, Paul Pleşca, Iulian Stegaru şi Ovidiu Beşleagă, acuzaţi de contrabandă, dare de mită şi trecerea frauduloasă a frontierei. Conform rechizitoriului, „afacerea” a demarat în mai 2014, la iniţiativa unui grănicer moldovean. Acesta l-a convocat pe şeful Sectorului de Poliţie de Frontieră Ţuţora, Constantin Păşniceanu, la o întâlnire pe graniţă.

În cadrul acesteia, moldoveanul i-a cerut ofiţerului român favoarea ca un fost grănicer moldovean să vină la pescuit pe Prut, deşi în România era prohibiţie. Apoi, moldoveanul i s-a plâns românului ce greu o duce cu banii, făcând aluzie la traficul de ţigări, ca sursă de venituri. La o a doua întâlnire, în noiembrie, moldoveanul a trecut la discuţii concrete, propunându-i lui Păşniceanu să asigure traseul unui transport de ţigări până la Tomeşti. Poliţistul român a acceptat formal, dar şi-a înştiinţat superiorii.

Un prim transport peste Prut a fost organizat pe 17 decembrie 2014. Prudenţi, moldovenii au trecut câteva colete, dar încărcate cu paie şi fân de lucernă, nu cu ţigări. Transportul a fost lăsat să treacă, contrabandiştii fiind astfel siguri că pot avea încredere în cel pe care îl considerau colaboratorul român. Corecţi, moldovenii au plătit 2.500 de euro drept primă pentru faptul că poliţiştii de frontieră români închiseseră ochii.Transportul propriu-zis a fost organizat pe 28 decembrie, când şapte moldoveni au trecut Prutul cu două bărci pneumatice, încărcate cu 45 de colete, conţinând 66.500 de pachete de ţigări. Transportul a fost lăsat să ajungă la destinaţie, un garaj din Tomeşti, dar poliţiştii l-au supravegheat îndeaproape. Fără să ştie că sunt vânaţi, moldovenii au plătit de Revelion „comisionul” de 5.000 de euro convenit. A urmat ridicarea ţigărilor din depozit şi arestarea membrilor reţelei care au putut fi identificaţi.

În 2018, Tribunalul a pronunţat primele sentinţe. Niştiriuc a fost condamnat la 7 ani de închisoare, Pleşca la 6 ani şi 4 luni de detenţie, Stegaru – la 3 ani, 6 luni şi 20 de zile de închisoare, iar Beşleagă, la 3 ani şi 4 luni de închisoare. Sentinţa a fost desfiinţată însă în 2019 de Curtea de Apel, care a remarcat că magistraţii Tribunalului preluaseră fraze întregi din rechizitoriu, fără a face o analiză proprie a probelor administrate. Ca urmare, judecarea dosarului a fost reluată. În noua sa sentinţă, Tribunalul l-a scos din cauză pe Niştiriuc. Acesta fusese condamnat între timp în Republica Moldova pentru complicitate la corupere activă, echivalentul moldovean al dării de mită şi contrabandă. Condamnarea lui Pleşca a rămas aceeaşi, iar Stegaru a fost condamnat la o simplă amendă penală de 4.500 lei. Beşleagă a fost achitat, pentru că fapta nu a fost comisă cu gradul de vinovăţie cerut de lege.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Sentinţa a fost contestată atât de Pleşca, cât şi de procurori. Acuzat de contrabandă, conducere fără permis dar şi de dare de mită pentru că predase cele două „comisioane” destinatarului, el a precizat că nu ştia ce reprezentau acei bani. El a mai invocat şi starea de sănătate, respectiv „hepatită în ultimul stadiu” pentru a demonstra că nu ar putea suporta regimul de detenţie. La rândul lor, procurorii au contestat soluţiile de achitare şi de aplicare a unei amenzi penale în cazul celorlalţi doi, ca netemeinice. Pleşca a obţinut o reducere a pedepsei cu un an şi 4 luni, întrucât răspunderea penală pentru conducere fără permis se prescrisese. Dispoziţiile în privinţa celorlalţi au rămas aceleaşi. Inculpaţii vor avea însă de plătit un prejudiciu de 800.000 lei către Direcţia Regională Vamală, reprezentând accize, TVA şi taxe vamale. Sentinţa Curţii de Apel este definitivă.

#moldovean #contrabanda #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un nou episod pune pe jar justiția moldovenească. Acesta scoate la iveală un dosar de proporții, cu implicații între procurori, judecători, rețele criminale internaționale și bani dispăruți din Banca de Economii a Moldovei (BEM). Numele-cheie – Alexei Crăciun, un om (boschetar) decedat în 2014, dar actele sale și numele său folosite ani întregi în calitate de persoană interpusă în afaceri dubioase cu protecția directă a fostului procuror de caz și actualul procuror general, Ion Munteanu.

Potrivit documentelor din dosar, „Crăciun a devenit, printr-o hotărâre judecătorească falsificată (dosar nr. 2-16139/13), proprietar al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat împrumuturi de 1,2 milioane de euro (Procuratura Anticorupție, în decembrie 2013, avea informații cine este beneficiarul efectiv al creditului de 1,2 milioane de euro de la BEM. Activitatea criminală nu a fost stopată la acea vreme avem persoana lichidată Alexei Crăciun și alte infracțiuni conexe n.a) milioane euro și 1,7 milioane euro de la BEM, credite nerambursate până în prezent, incluse într-un dosar penal care vizează rețele criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, Gorincioi Alexei, Macari Ilona, precum și alte persoane publice neidentificate la moment de organul de urmărire penală, acționând prin înțelegeri prealabile şi de comun acord întru a obține ilicit beneficii financiare, prin deposedarea de active a proprietarului SRL ,,Proacvacom” Urechi Denis, împărțind rolurile între ei, fiecare avându-și rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile, prin înșelăciune şi abuz de încredere, prin intermediul registratorului de stat Dragomir Ala, au asigurat înregistrarea companiei SRL „Proacvacom” pe o persoana interpusă cu nume Alexei Crăciun, după care, prin utilizarea documentelor fictive în cadrul dosarului civil nr.2-16139/2013, au organizat adoptarea de către judecătorul Budei Nelea pronunțarea unei hotărâri false cu ulterioara punerea în executare a actului judecătoresc de dispoziție care nu corespundea adevărului, fiind lovit de nulitate absolută”.

Dosarul trebuia să fie pornit de Ion Muntean încă în 2015, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Grupul de procurori a investigat 24 de dosare civile false, în care sunt incluse și patru dosare civile false care vizează și familia Damaschin. Infracțiunea constă în sustragerea de active și companii afiliate familiei Damaschin. Prejudiciul cauzat, la ziua de astăzi, este estimat la circa 100 de milioane de lei.

„Dosarul a fost falsificat de grupul de procurori condus de Ion Munteanu. Munteanu a condus cauza penală nr 2010978060 care ar fi falsificat intenționat probe în dosarul penal al ex-judecătorului Iurie Ţurcan, evitând să menționeze că Alexei Crăciun era decedat. Astfel, gruparea ar fi fost împiedicată să fie trasă la răspundere pentru un posibil omor premeditat, conform anchetei inițiate în 2025 de procurorul Tatiana Nadulișneac. Cauza penală 2025960006 trebuia pornită acum zece ani pentru a stopa activitatea criminală a organizației menționate mai sus.

Potrivit actului de pornire a urmăririi penale, faptele comise de rețeaua formată din Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi şi alte persoane publice vizează escrocherie în proporții deosebit de mari (art.190 alin.(5) CP), cu prejudicii estimate la peste 40 milioane lei”, susține omul de afaceri, Alexei Damaschin.

Menționăm că Eduard Tverdohleb și Iurie Drozd, au părăsit Republica Moldova de aproximativ doi ani “pe motive de sănătate”, iar Ion Lambantu este învinuit pe câteva cauze penale aflate în procedură judiciară și în ancheta penală, aflându-se până când la libertate.

Investigația va ajunge și la compania Kelway Trading Limited, o companie cu conturi bancare în România, care aparținea unei rude a fostului procuror Eduard Maşnic. De pe conturile acesteia s-au făcut transferuri pe cardurile salariale ale unor înalți procurori, inclusiv Eduard Harunjen (a primit banii când era Procuror șef la Procuratura Anticorupție n.a) din cadrul Procuraturii Anticorupție și cinci deputați din precedentul Parlament al Republicii Moldova. Datele au fost transmise la Chișinău de autoritățile române prin intermediul DIICOT.

„Am depus plângere la DIICOT în dosarul Platon. La audieri s-a stabilit că Kelway Trading servește unui grup de procurori. Mecanismul funcționa în felul următor: 10% din creditele neperformante, care s-au acordat la BEM, ajungeau pe conturile companiei Kelway Trading”, a declarat Denis Urechi.

Din conturile Kelway Trading au fost plătiți circa 50.000 euro către Proacvacom între anii 2010‒2012, iar în 2013 firma a fost preluată fictiv de Crăciun. Documente bancare, ordonanțe ale CNA și PA confirmă legătura rețelelor criminale conduse de Tverdohleb Eduard, Lambantu Ion, Drozd lurie, cu Finance Trust Management (Belgia), entitate recunoscută civilmente responsabilă în dosarele BEM pe episodul SRL Alexus Plus.

De menționat, Alexei Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor despre neregulile lui Ion Munteanu. Însă controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii. Recent, la începutul lunii martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a decis pregătirea dezbaterilor judiciare pe cazul Munteanu într-un proces de contencios administrativ inițiat de Alexei Damaschin. Acesta solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor, care i-a respins plângerea împotriva lui Ion Munteanu. Judecătoarea Diana Stănilă, raportor al cauzei, a admis validitatea procedurii și a solicitat CSP să transmită toate documentele și pozițiile oficiale privind motivarea respingerii.

Redacția BANI.MD l-a contactat telefonic pe Procurorul General, Ion Munteanu, însă până la momentul publicării acestui material, acesta nu a răspuns. Redacția va publica dreptul la replică al procurorului, în cazul în care acesta îl va solicita.