Cazul „Furtului miliardului” din Republica Moldova se complică. Legătura cu un asasin plătit să ucidă un avocat

21 Mai 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mai 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Doi oameni de afaceri urmează să apară sâmbătă în faţa instanţei din Letonia într-un proces referitor la un complot de crimă ce ar putea face lumină asupra trecutului tulbure al sistemului bancar al ţării, arătat cu degetul inclusiv în cazul „Furtului miliardului” din Republica Moldova.

Potrivit BBC, Mihails Ulmans şi asociatul său, co-inculpatul Aleksandrs Babenko, sunt acuzaţi că l-ar fi plătit pe ucigaşul avocatului pentru insolvenţe Martins Bunkus.
Avocatul ar fi descoperit dovezi de spălare de bani la banca LPB, deţinută parţial de Ulmans. Bunkus a fost împuşcat mortal în 2018.

Ambii inculpaţi neagă orice implicare.
Fondată în 2008, banca LPB se numeşte aşa din 2017 după ce anterior s-a numit Latvijas Pasta Banka. Sub acest nume ea a fost menţionată în raportul companiei americane Kroll care a investigat furtul miliardului din Republica Moldova, potrivit Transparency International Moldova. Este vorba despre sustragerea din sistemul bancar moldovenesc, între 2012 şi 2014, prin inginerii financiare şi spălări de bani de tip „suveică”, făcute prin intermediul mai multor bănci din Rusia şi Letonia, a unei sume echivalente atunci cu 12 la sută din PIB-ul Moldovei. Oligarhul prorus Ilan Şor, care continuă să agite apele în viaţa politică din Chişinău, a fost condamnat la închisoare în acest caz, dar în prezent el este fugit în Israel.

Potrivit procurorilor letoni, avocatul Martins Bunkus, în timp ce se ocupa de lichidarea unei alte firme, a dat peste dovezi că cei doi bancheri letoni au fost implicaţi în spălare de bani. Avocatul a făcut o sesizare către organismele letone de supraveghere a criminalităţii financiare.

În septembrie 2016, Bunkus a fost vizat de o tentativă nereuşită de atentat la viaţa sa, dar apoi a fost împuşcat mortal cu o puşcă de asalt în mai 2018, în plină zi şi în plin trafic, la o oră de vârf. Rapoartele poliţiei spun că atacatorii au ascuns Kalaşnikovul sub o prelată, într-o remorcă de marfă, pe care au tractat-o în spatele unei dube. Cel puţin şapte cartuşe au fost trase în maşina avocatului.
Bancherii Ulmans şi Babenko au fost arestaţi în legătură cu această crimă în mai 2022, la patru ani după ce avuseseră loc faptele. De atunci, ei se află în arest preventiv.

Acuzarea susţine că 100.000 de euro au fost promişi persoanei care a aranjat uciderea lui Martins Bunkus şi 200.000 de euro ucigaşului.

Un al treilea bărbat, un cetăţean rus, este judecat pentru comiterea crimei.
Cei trei bărbaţi vor fi judecaţi de un judecător, fără juraţi, aşa cum se practică în mod obişnuit în Letonia.

Avocaţii lui Babenko spun că drepturile clientului lor au fost încălcate prin faptul că a fost ţinut în arest atât de mult timp.
Pe lângă faptul că deţine o parte din LPB, Ulmans are investiţii în diverse alte sectoare de afaceri, inclusiv în magazine duty-free în aeroporturile ruseşti, precum şi în depozite vamale.

Nu este pentru prima dată când apar acuzaţii de spălare de bani în sistemul bancar leton.
A treia cea mai mare bancă din ţară, ABLV, a intrat în lichidare voluntară în 2018, după ce Trezoreria SUA a acuzat-o de o gamă largă de infracţiuni, inclusiv de încălcarea sancţiunilor. Şi această bancă a figurat în raportul Kroll despre furtul miliardului din Republica Moldova. În acelaşi an 2018, LPB însăşi a fost amendată cu 2,2 milioane de euro pentru că nu a reuşit să rezolve probleme de reglementare care datau din 2016.

De atunci, Letonia a introdus reforme de amploare în încercarea de a opri fluxul de bani murdari provenind în principal din Rusia, notează BBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Apr. 2025, 12:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Apr. 2025, 12:53 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri o nouă ofensivă tarifară globală, în care a inclus 183 de state și teritorii – printre care și… Insula Heard și Insulele McDonald, situate la peste 1.700 km de Antarctica și populate exclusiv de pinguini, foci și păsări marine. Populație umană: zero. Exporturi către SUA: tot zero.

Măsura face parte dintr-o strategie autointitulată „protecționism reciproc”, prin care SUA impune tarife de până la 50% statelor și regiunilor cu care are un deficit comercial.

Insulele Heard și McDonald, teritorii izolate ce aparțin Australiei, au fost incluse pe listă fără să aibă vreo activitate economică internațională. Alături de ele, și Diego Garcia, un atol din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, a fost vizat de un tarif „general” de 10% – deși acolo nu trăiesc civili, ci doar personal militar, în proporție covârșitoare american.

„Trump a reușit performanța să taxeze teritorii care nu exportă nimic și unde singurii rezidenți sunt foci, pinguini și soldați americani. Asta da reciprocitate!”, a comentat ironic un analist internațional pe platforma X.

În lista de ținte comerciale se regăsesc însă și parteneri economici majori:

China – tarif de 34%
Uniunea Europeană – 20%
Vietnam – 46%
Indonezia – 32%, în special pentru cafea
Marea Britanie, Mexic și Canada – 10%

Tarifele se aplică în mod uniform, fără a ține cont de relațiile economice strategice sau de efectele colaterale: Vietnamul, de exemplu, este locul unde multe companii americane, precum Nike, și-au relocat producția pentru a evita tarifele anti-China. Acum, aceste mutări devin inutile.

În cazul Indoneziei, consumatorii americani vor plăti mai mult pentru cafea, chiar dacă SUA nu exportă aproape deloc cafea în regiune. „Reciprocitatea” lui Trump riscă să lovească exact în consumatorul american, spun economiștii.

Paradoxal, țări precum Rusia, Iran, Cuba, Brunei, Somalia, Seychelles sau Tuvalu NU au fost vizate de noile măsuri. Rusia, de exemplu, a fost scutită, în ciuda unui volum comercial de 3,5 miliarde USD în 2024, în principal din comerțul cu îngrășăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!