Cazul „Furtului miliardului” din Republica Moldova se complică. Legătura cu un asasin plătit să ucidă un avocat

21 Mai 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mai 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Doi oameni de afaceri urmează să apară sâmbătă în faţa instanţei din Letonia într-un proces referitor la un complot de crimă ce ar putea face lumină asupra trecutului tulbure al sistemului bancar al ţării, arătat cu degetul inclusiv în cazul „Furtului miliardului” din Republica Moldova.

Potrivit BBC, Mihails Ulmans şi asociatul său, co-inculpatul Aleksandrs Babenko, sunt acuzaţi că l-ar fi plătit pe ucigaşul avocatului pentru insolvenţe Martins Bunkus.
Avocatul ar fi descoperit dovezi de spălare de bani la banca LPB, deţinută parţial de Ulmans. Bunkus a fost împuşcat mortal în 2018.

Ambii inculpaţi neagă orice implicare.
Fondată în 2008, banca LPB se numeşte aşa din 2017 după ce anterior s-a numit Latvijas Pasta Banka. Sub acest nume ea a fost menţionată în raportul companiei americane Kroll care a investigat furtul miliardului din Republica Moldova, potrivit Transparency International Moldova. Este vorba despre sustragerea din sistemul bancar moldovenesc, între 2012 şi 2014, prin inginerii financiare şi spălări de bani de tip „suveică”, făcute prin intermediul mai multor bănci din Rusia şi Letonia, a unei sume echivalente atunci cu 12 la sută din PIB-ul Moldovei. Oligarhul prorus Ilan Şor, care continuă să agite apele în viaţa politică din Chişinău, a fost condamnat la închisoare în acest caz, dar în prezent el este fugit în Israel.

Potrivit procurorilor letoni, avocatul Martins Bunkus, în timp ce se ocupa de lichidarea unei alte firme, a dat peste dovezi că cei doi bancheri letoni au fost implicaţi în spălare de bani. Avocatul a făcut o sesizare către organismele letone de supraveghere a criminalităţii financiare.

În septembrie 2016, Bunkus a fost vizat de o tentativă nereuşită de atentat la viaţa sa, dar apoi a fost împuşcat mortal cu o puşcă de asalt în mai 2018, în plină zi şi în plin trafic, la o oră de vârf. Rapoartele poliţiei spun că atacatorii au ascuns Kalaşnikovul sub o prelată, într-o remorcă de marfă, pe care au tractat-o în spatele unei dube. Cel puţin şapte cartuşe au fost trase în maşina avocatului.
Bancherii Ulmans şi Babenko au fost arestaţi în legătură cu această crimă în mai 2022, la patru ani după ce avuseseră loc faptele. De atunci, ei se află în arest preventiv.

Acuzarea susţine că 100.000 de euro au fost promişi persoanei care a aranjat uciderea lui Martins Bunkus şi 200.000 de euro ucigaşului.

Un al treilea bărbat, un cetăţean rus, este judecat pentru comiterea crimei.
Cei trei bărbaţi vor fi judecaţi de un judecător, fără juraţi, aşa cum se practică în mod obişnuit în Letonia.

Avocaţii lui Babenko spun că drepturile clientului lor au fost încălcate prin faptul că a fost ţinut în arest atât de mult timp.
Pe lângă faptul că deţine o parte din LPB, Ulmans are investiţii în diverse alte sectoare de afaceri, inclusiv în magazine duty-free în aeroporturile ruseşti, precum şi în depozite vamale.

Nu este pentru prima dată când apar acuzaţii de spălare de bani în sistemul bancar leton.
A treia cea mai mare bancă din ţară, ABLV, a intrat în lichidare voluntară în 2018, după ce Trezoreria SUA a acuzat-o de o gamă largă de infracţiuni, inclusiv de încălcarea sancţiunilor. Şi această bancă a figurat în raportul Kroll despre furtul miliardului din Republica Moldova. În acelaşi an 2018, LPB însăşi a fost amendată cu 2,2 milioane de euro pentru că nu a reuşit să rezolve probleme de reglementare care datau din 2016.

De atunci, Letonia a introdus reforme de amploare în încercarea de a opri fluxul de bani murdari provenind în principal din Rusia, notează BBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 17:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Ian. 2026, 17:11 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!