Primul oligarh rus care scapă de sancțiunile SUA. Trezoreria americană nu a explicat motivele deciziei

Trezoreria americană l-a scos de pe lista de sancțiuni pe Anatoly Karachinsky, cofondatorul grupului IBS.

Este pentru prima dată de la începutul războiului când sancțiunile au fost ridicate în cazul unui important om de afaceri rus. Trezoreria americană nu a explicat motivele deciziei sale.

Karachinsky a fost inclus pe lista de sancțiuni în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Otkritie Bank în aprilie 2022. La scurt timp după aceea, omul de afaceri și-a vândut participația la compania IT IBS pe care a fondat-o.

În 2021, Karachinsky, cu o avere de 800 de milioane de dolari, a fost clasat pe locul 149 în lista celor mai bogați oameni de afaceri din Rusia, potrivit Forbes. El se află sub sancțiuni ucrainene, iar UE nu a introdus restricții împotriva sa.

Asociatul lui Alexei Navalny, Leonid Volkov, a îndemnat Occidentul, într-un articol pentru The Economist din martie, să dezvolte un mecanism de ridicare a sancțiunilor. Potrivit lui Volkov, în lipsa acestui mecanism, oamenii de afaceri care au căzut sub incidența restricțiilor sunt forțați să „rămână la bordul vasului lui Putin”.

Gaseste cat mai repede solutia pentru backlink-uri: Moz, ahrefs sau SEOScore
Cu puțin timp înainte, Volkov însuși a demisionat din funcția de șef al FBK internațional din cauza unui scandal cu un apel către UE cu solicitarea de ridicare a sancțiunilor împotriva proprietarului Alfa Group, Mihail Fridman.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #miliardar #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.