Cazul „Furtului miliardului” din Republica Moldova se complică. Legătura cu un asasin plătit să ucidă un avocat

21 Mai 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mai 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Doi oameni de afaceri urmează să apară sâmbătă în faţa instanţei din Letonia într-un proces referitor la un complot de crimă ce ar putea face lumină asupra trecutului tulbure al sistemului bancar al ţării, arătat cu degetul inclusiv în cazul „Furtului miliardului” din Republica Moldova.

Potrivit BBC, Mihails Ulmans şi asociatul său, co-inculpatul Aleksandrs Babenko, sunt acuzaţi că l-ar fi plătit pe ucigaşul avocatului pentru insolvenţe Martins Bunkus.
Avocatul ar fi descoperit dovezi de spălare de bani la banca LPB, deţinută parţial de Ulmans. Bunkus a fost împuşcat mortal în 2018.

Ambii inculpaţi neagă orice implicare.
Fondată în 2008, banca LPB se numeşte aşa din 2017 după ce anterior s-a numit Latvijas Pasta Banka. Sub acest nume ea a fost menţionată în raportul companiei americane Kroll care a investigat furtul miliardului din Republica Moldova, potrivit Transparency International Moldova. Este vorba despre sustragerea din sistemul bancar moldovenesc, între 2012 şi 2014, prin inginerii financiare şi spălări de bani de tip „suveică”, făcute prin intermediul mai multor bănci din Rusia şi Letonia, a unei sume echivalente atunci cu 12 la sută din PIB-ul Moldovei. Oligarhul prorus Ilan Şor, care continuă să agite apele în viaţa politică din Chişinău, a fost condamnat la închisoare în acest caz, dar în prezent el este fugit în Israel.

Potrivit procurorilor letoni, avocatul Martins Bunkus, în timp ce se ocupa de lichidarea unei alte firme, a dat peste dovezi că cei doi bancheri letoni au fost implicaţi în spălare de bani. Avocatul a făcut o sesizare către organismele letone de supraveghere a criminalităţii financiare.

În septembrie 2016, Bunkus a fost vizat de o tentativă nereuşită de atentat la viaţa sa, dar apoi a fost împuşcat mortal cu o puşcă de asalt în mai 2018, în plină zi şi în plin trafic, la o oră de vârf. Rapoartele poliţiei spun că atacatorii au ascuns Kalaşnikovul sub o prelată, într-o remorcă de marfă, pe care au tractat-o în spatele unei dube. Cel puţin şapte cartuşe au fost trase în maşina avocatului.
Bancherii Ulmans şi Babenko au fost arestaţi în legătură cu această crimă în mai 2022, la patru ani după ce avuseseră loc faptele. De atunci, ei se află în arest preventiv.

Acuzarea susţine că 100.000 de euro au fost promişi persoanei care a aranjat uciderea lui Martins Bunkus şi 200.000 de euro ucigaşului.

Un al treilea bărbat, un cetăţean rus, este judecat pentru comiterea crimei.
Cei trei bărbaţi vor fi judecaţi de un judecător, fără juraţi, aşa cum se practică în mod obişnuit în Letonia.

Avocaţii lui Babenko spun că drepturile clientului lor au fost încălcate prin faptul că a fost ţinut în arest atât de mult timp.
Pe lângă faptul că deţine o parte din LPB, Ulmans are investiţii în diverse alte sectoare de afaceri, inclusiv în magazine duty-free în aeroporturile ruseşti, precum şi în depozite vamale.

Nu este pentru prima dată când apar acuzaţii de spălare de bani în sistemul bancar leton.
A treia cea mai mare bancă din ţară, ABLV, a intrat în lichidare voluntară în 2018, după ce Trezoreria SUA a acuzat-o de o gamă largă de infracţiuni, inclusiv de încălcarea sancţiunilor. Şi această bancă a figurat în raportul Kroll despre furtul miliardului din Republica Moldova. În acelaşi an 2018, LPB însăşi a fost amendată cu 2,2 milioane de euro pentru că nu a reuşit să rezolve probleme de reglementare care datau din 2016.

De atunci, Letonia a introdus reforme de amploare în încercarea de a opri fluxul de bani murdari provenind în principal din Rusia, notează BBC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.