CCI a RM a participat la Atelierul de lucru „Avantajele participării la târguri și expoziții”

Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM) a organizat astăzi, 2 iunie, Atelierul de lucru „Avantajele participării la târguri și expoziții”, la care au fost invitați reprezentanții instituțiilor implicate în organizarea și desfășurarea târgurilor și expozițiilor din Republica Moldova: Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo” și „PR COMPANY PROJECT”.

Prezent la eveniment, Mihai Bîlba, vicepreședinte CCI a RM a reiterat faptul că târgurile și expozițiile sunt o scenă deschisă pentru promovarea companiilor.

„Unul dintre avantajele târgurilor și expozițiilor îl reprezintă faptul că consumatorii se pot întâlni cu producătorii, care într-un timp scurt, de numai câteva zile, își promovează produsele la cel mai înalt nivel. Practica a dovedit că atât târgul, cât și expoziția este singurul loc care oferă condițiile cele mai favorabile pentru comunicarea și angajarea de discuții și negocieri cu un număr mare de specialiști într-un timp scurt. CCI a RM organizează anual circa 30 expoziții regionale, o expoziție națională – „Fabricat in Moldova” și desigur, expoziții peste hotare, cu genericul „Republica Moldova Prezintă”, iar prin organizarea acestor evenimente ne propunem să susţinem antreprenorii autohtoni, să oferim participanţilor posibilitatea de a promova mărfurile şi serviciile naționale, să iniţieze noi relaţii de colaborare şi să studieze mai minuțios piaţa internă” a declarat Mihai Bîlba.

În debutul evenimentului, Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM a evidențiat importanța târgurilor și expozițiilor în promovarea produselor și serviciilor companiilor autohtone.

„Târgurile și expozițiile sunt parte integrantă ale instrumentelor de marketing, iar participarea întreprinderilor mici și mijlocii este importantă pentru a analiza concurenţa şi de a găsi noi oportunităţi de dezvoltare. ODIMM susține participarea agenților economici la târguri și expoziții prin rambursarea parțială a cheltuielilor. Astfel, prin Programul de subvenționare a participării agenților economici la târguri și expoziții, companiile participante la expozițiile în format fizic (offline) pot deconta până la 1 mie lei din costul taxei de înregistrare și jumătate (50 %) din costul chiriei spațiului expozițional, dar nu mai mult de 4 mii de lei. În cazul expozițiilor virtuale (online), companiile pot beneficia de rambursarea integrală a costului taxei de înregistrare, dar nu mai mult de 2 mii lei”.

Carolina Chiper, Director general al C.I.E. „MOLDEXPO” S.A. s-a referit la obiectivele generale ale expoziţiilor.

„Obiectivele generale ale expoziţiilor şi instrumentele de care dispun manifestările expoziţionale: facilitarea contactelor dintre producători şi cumpărători; platformă eficientă de comunicare; promovarea produselor noi pe piaţa internă şi cea externă; formarea, susţinerea şi consolidarea imaginii pozitive a companiilor; demonstrarea noutăţilor din domeniu; studierea pieţei, confruntarea cererii şi a ofertei; contribuţia la dezvoltarea pieţei şi la apariţia produselor şi serviciilor noi în domeniu; atragerea investiţiilor străine şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat; penetrarea pieţelor noi de desfacere; stabilirea relaţiilor economice cu clienţi noi; creşterea nivelului vânzărilor și dezvoltarea concurenţei între producătorii autohtoni.”

Sergiu Chirco, Fondator SRL „PR COMPANY PROJECT”, de asemenea susține organizarea expozițiilor, subliniind că ele oferă rezultate pe măsura așteptărilor.

„Expoziția Proremont Expo este orientată spre atragerea pe o singură platformă a tuturor companiilor, care activează în domeniul imobiliar și amenajării locuințelor. Obiectivul Proremont Expo de la un an la altul este să persevereze, să implementeze toate instrumentele și tehnologiile moderne de comunicare și promovare. Această abordare permite nu doar multiplicarea performanței, dar și obținerea unor rezultate ajustate la realitățile și provocările prin care trece Republica Moldova în ultimii ani”, a declarat Sergiu Chirco, Fondator SRL „PR COMPANY PROJECT”.

Conform Organizației pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, toți agenții economici din Republica Moldova, care participă la târguri și expoziții în format fizic sau virtual, au posibilitatea să-și deconteze cheltuielile de participare prin intermediul „Programului de subvenționare a participării agenților economici la târguri și expoziții”, gestionat de ODIMM. Valoarea subvenționării poate fi de la 2 mii lei până la 5 mii lei în funcție de formatul de desfășurare a expozițiilor și târgurilor. Totodată, depunerea setului de acte necesare pentru decontarea cheltuielilor poate fi realizată exclusiv online.

#expozitii #targuri #CCI a RM #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cetățenii chinezi domină programul de „vize de aur” al Greciei. Aproape jumătate dintre primele permise de ședere eliberate pe baza achizițiilor imobiliare în Grecia aparțin cetățenilor chinezi, iar în cazul reînnoirilor proporția depășește 60%. Prezența lor a schimbat vizibil, dar și subtil, chipul capitalei elene. Pe de o parte, restaurante chinezești autentice au apărut în centrul Atenei, frecventate în special de angajați ai gigantului China Ocean Shipping Company, care administrează al cincilea port ca mărime din Europa. Pe de altă parte, cumpărătorii chinezi au achiziționat mii de apartamente în goana după rezidență prin schema de investiții, cunoscută drept „viza de aur”, scrie South China Morning Post.

În iunie 2025, aproape 8.000 de cetățeni chinezi – mai exact 7.795 – erau beneficiari noi ai programului, ceea ce înseamnă că nu ajunseseră încă la termenul de cinci ani pentru reînnoirea permisului. Aceștia reprezentau 47,8% din totalul deținătorilor de permise noi, fiind de departe cel mai numeros grup, potrivit Ministerului grec al Migrației și Azilului. Printre cei 5.679 de investitori care și-au reînnoit „viza de aur”, 61% erau tot chinezi, a mai raportat ministerul.

Când programul a fost lansat, în 2013, principalii aplicanți veneau din țări vecine, precum Turcia și Rusia. Însă interesul chinezilor a explodat după pandemie, când numeroși cetățeni bogați sau din clasa mijlocie – marcați de restricțiile drastice impuse de Beijing la finalul politicii zero-Covid – au căutat o cale de scăpare.

Comparativ cu alte state europene, Grecia s-a remarcat prin accesibilitate. Până în august 2023, rezidența putea fi obținută prin achiziția unei proprietăți de cel puțin 250.000 de euro în Atena. Prin contrast, în Portugalia pragul era de 500.000 de euro, până la eliminarea programului în 2023. În plus, Grecia oferea standarde de viață mai ridicate și o economie locală mai stabilă decât Malta, de exemplu.

La apogeul valului, modul în care investitorii chinezi cumpărau apartamente a stârnit uimirea localnicilor, mulți plătind pentru locuințe cu informații minime despre zonă. „Nu știu dacă au înțeles ce cumpărau. Cred că pur și simplu făceau achiziția, obțineau viza și atât”, spune Katerina Pitsou, co-proprietara agenției OPSIS Real Estate din Atena. Ea își amintește vizionări unde grupuri de chinezi veneau cu microbuze, însoțiți de agenți locali și uneori de traducători, luând decizii rapide, fără să cerceteze prea mult clădirile sau cartierele. „Dacă un francez ar intra într-un magazin alimentar, ar analiza mai atent ce cumpără decât un chinez care lua un apartament în Atena la acea vreme”, glumește ea.

Efectul economic a fost, totuși, vizibil: stimularea renovărilor, a construcțiilor și a altor sectoare. „Nu cred că localnicii ar fi putut contribui atât de mult la economie”, afirmă Eleni Lazoura, fondatoarea Bnbkeys, o agenție specializată în administrarea apartamentelor închiriate pe Airbnb. „Am chiar cazuri de oameni care nu doar și-au renovat apartamentele, ci și fațada sau intrarea clădirii – lucru imposibil după criza economică, când era greu să convingi vecinii să plătească pentru reparații.” Lazoura administrează circa 30 de apartamente deținute de chinezi și crede că și comunitatea locală are de câștigat, dat fiind că proprietarii nu locuiesc acolo, folosind spațiile doar pentru turiști sau chiriași.

Aceeași opinie o împărtășește și Pitsou, care consideră că orice investiție străină aduce beneficii Greciei, indiferent că vine din China sau dintr-o țară europeană. Totuși, câștigurile sunt temperate de temerea că grecii ar putea fi excluși de pe piața imobiliară din propriile orașe.

Astfel, la sfârșitul lui 2024, guvernul a ridicat pragul de investiție pentru „viza de aur”: la 800.000 de euro pentru Atena și insulele populare precum Santorini, Naxos și Paros, și la 400.000 de euro pentru restul țării, explică Pitsou. Înainte de noile reguli, investitorii au preferat să cumpere în capitală.

În iunie 2025, din cele 14.931 de cereri aflate pe rol – majoritatea depuse înainte de schimbarea pragurilor – peste 80% vizau regiunea Attica, arată datele ministerului.

Între primul trimestru al lui 2023 și primul trimestru al lui 2025, indicele prețurilor la apartamente din Atena a urcat cu 16,1%, de la 95 la 110,3, potrivit Băncii Greciei. Totuși, rămâne neclar în ce măsură această creștere a fost determinată de investitorii chinezi prin programul de „viză de aur”.

#vize #program #Grecia