CCI a RM a participat la Atelierul de lucru „Avantajele participării la târguri și expoziții”

Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM) a organizat astăzi, 2 iunie, Atelierul de lucru „Avantajele participării la târguri și expoziții”, la care au fost invitați reprezentanții instituțiilor implicate în organizarea și desfășurarea târgurilor și expozițiilor din Republica Moldova: Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo” și „PR COMPANY PROJECT”.

Prezent la eveniment, Mihai Bîlba, vicepreședinte CCI a RM a reiterat faptul că târgurile și expozițiile sunt o scenă deschisă pentru promovarea companiilor.

„Unul dintre avantajele târgurilor și expozițiilor îl reprezintă faptul că consumatorii se pot întâlni cu producătorii, care într-un timp scurt, de numai câteva zile, își promovează produsele la cel mai înalt nivel. Practica a dovedit că atât târgul, cât și expoziția este singurul loc care oferă condițiile cele mai favorabile pentru comunicarea și angajarea de discuții și negocieri cu un număr mare de specialiști într-un timp scurt. CCI a RM organizează anual circa 30 expoziții regionale, o expoziție națională – „Fabricat in Moldova” și desigur, expoziții peste hotare, cu genericul „Republica Moldova Prezintă”, iar prin organizarea acestor evenimente ne propunem să susţinem antreprenorii autohtoni, să oferim participanţilor posibilitatea de a promova mărfurile şi serviciile naționale, să iniţieze noi relaţii de colaborare şi să studieze mai minuțios piaţa internă” a declarat Mihai Bîlba.

În debutul evenimentului, Dumitru Pîntea, director interimar ODIMM a evidențiat importanța târgurilor și expozițiilor în promovarea produselor și serviciilor companiilor autohtone.

„Târgurile și expozițiile sunt parte integrantă ale instrumentelor de marketing, iar participarea întreprinderilor mici și mijlocii este importantă pentru a analiza concurenţa şi de a găsi noi oportunităţi de dezvoltare. ODIMM susține participarea agenților economici la târguri și expoziții prin rambursarea parțială a cheltuielilor. Astfel, prin Programul de subvenționare a participării agenților economici la târguri și expoziții, companiile participante la expozițiile în format fizic (offline) pot deconta până la 1 mie lei din costul taxei de înregistrare și jumătate (50 %) din costul chiriei spațiului expozițional, dar nu mai mult de 4 mii de lei. În cazul expozițiilor virtuale (online), companiile pot beneficia de rambursarea integrală a costului taxei de înregistrare, dar nu mai mult de 2 mii lei”.

Carolina Chiper, Director general al C.I.E. „MOLDEXPO” S.A. s-a referit la obiectivele generale ale expoziţiilor.

„Obiectivele generale ale expoziţiilor şi instrumentele de care dispun manifestările expoziţionale: facilitarea contactelor dintre producători şi cumpărători; platformă eficientă de comunicare; promovarea produselor noi pe piaţa internă şi cea externă; formarea, susţinerea şi consolidarea imaginii pozitive a companiilor; demonstrarea noutăţilor din domeniu; studierea pieţei, confruntarea cererii şi a ofertei; contribuţia la dezvoltarea pieţei şi la apariţia produselor şi serviciilor noi în domeniu; atragerea investiţiilor străine şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat; penetrarea pieţelor noi de desfacere; stabilirea relaţiilor economice cu clienţi noi; creşterea nivelului vânzărilor și dezvoltarea concurenţei între producătorii autohtoni.”

Sergiu Chirco, Fondator SRL „PR COMPANY PROJECT”, de asemenea susține organizarea expozițiilor, subliniind că ele oferă rezultate pe măsura așteptărilor.

„Expoziția Proremont Expo este orientată spre atragerea pe o singură platformă a tuturor companiilor, care activează în domeniul imobiliar și amenajării locuințelor. Obiectivul Proremont Expo de la un an la altul este să persevereze, să implementeze toate instrumentele și tehnologiile moderne de comunicare și promovare. Această abordare permite nu doar multiplicarea performanței, dar și obținerea unor rezultate ajustate la realitățile și provocările prin care trece Republica Moldova în ultimii ani”, a declarat Sergiu Chirco, Fondator SRL „PR COMPANY PROJECT”.

Conform Organizației pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, toți agenții economici din Republica Moldova, care participă la târguri și expoziții în format fizic sau virtual, au posibilitatea să-și deconteze cheltuielile de participare prin intermediul „Programului de subvenționare a participării agenților economici la târguri și expoziții”, gestionat de ODIMM. Valoarea subvenționării poate fi de la 2 mii lei până la 5 mii lei în funcție de formatul de desfășurare a expozițiilor și târgurilor. Totodată, depunerea setului de acte necesare pentru decontarea cheltuielilor poate fi realizată exclusiv online.

#expozitii #targuri #CCI a RM #antreprenori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.