Ce înseamnă întârirea dolarului pentru economia globală

Nivelul dolarului american este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Astfel, monedele din întreaga lume se devalorizează, iar economia globală are de suferit. Totul este influențat, de la costul unei vacanţe în străinătate la profitabilitatea companiilor multinaţionale, scrie The New York Times.

Dolarul reprezintă aproximativ 90% din toate tranzacţiile valutare ce însumează o activitate de 6 trilioane de dolari în fiecare zi înainte de pandemie, de la turişti care îşi folosesc cardurile de credit până la companii care fac investiţii internaţionale majore, scrie ZF.

Dolarul este cea mai importantă monedă din lume. De obicei, moneda crește în perioadele de tulburări, în contextul în care investitorii îl consideră relativ sigur şi stabil. Dolarul a câştigat în ultimele luni pe măsură ce inflaţia și ratele dobânzilor au crescut şi îngrijorările legate de creştere s-au înrăutăţit.

„Este un amestec destul de greu”, a spus Kamakshya Trivedi, şeful unui grup de cercetare de piaţă de la Goldman Sachs.

Principala modalitate de a măsura puterea dolarului este indexarea acestuia faţă de un coş de valute ale unor parteneri comerciali importanţi precum Japonia şi zona euro. Prin această măsură, dolarul este la cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani, după ce a câştigat peste 10% în acest an, o mişcare uriaşă pentru un indice care se modifică de obicei cu fracţii mici în fiecare zi.

#economie globala #dolar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”