Ce înseamnă întârirea dolarului pentru economia globală

Nivelul dolarului american este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Astfel, monedele din întreaga lume se devalorizează, iar economia globală are de suferit. Totul este influențat, de la costul unei vacanţe în străinătate la profitabilitatea companiilor multinaţionale, scrie The New York Times.

Dolarul reprezintă aproximativ 90% din toate tranzacţiile valutare ce însumează o activitate de 6 trilioane de dolari în fiecare zi înainte de pandemie, de la turişti care îşi folosesc cardurile de credit până la companii care fac investiţii internaţionale majore, scrie ZF.

Dolarul este cea mai importantă monedă din lume. De obicei, moneda crește în perioadele de tulburări, în contextul în care investitorii îl consideră relativ sigur şi stabil. Dolarul a câştigat în ultimele luni pe măsură ce inflaţia și ratele dobânzilor au crescut şi îngrijorările legate de creştere s-au înrăutăţit.

„Este un amestec destul de greu”, a spus Kamakshya Trivedi, şeful unui grup de cercetare de piaţă de la Goldman Sachs.

Principala modalitate de a măsura puterea dolarului este indexarea acestuia faţă de un coş de valute ale unor parteneri comerciali importanţi precum Japonia şi zona euro. Prin această măsură, dolarul este la cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani, după ce a câştigat peste 10% în acest an, o mişcare uriaşă pentru un indice care se modifică de obicei cu fracţii mici în fiecare zi.

#economie globala #dolar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.