Ce înseamnă întârirea dolarului pentru economia globală

Nivelul dolarului american este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Astfel, monedele din întreaga lume se devalorizează, iar economia globală are de suferit. Totul este influențat, de la costul unei vacanţe în străinătate la profitabilitatea companiilor multinaţionale, scrie The New York Times.

Dolarul reprezintă aproximativ 90% din toate tranzacţiile valutare ce însumează o activitate de 6 trilioane de dolari în fiecare zi înainte de pandemie, de la turişti care îşi folosesc cardurile de credit până la companii care fac investiţii internaţionale majore, scrie ZF.

Dolarul este cea mai importantă monedă din lume. De obicei, moneda crește în perioadele de tulburări, în contextul în care investitorii îl consideră relativ sigur şi stabil. Dolarul a câştigat în ultimele luni pe măsură ce inflaţia și ratele dobânzilor au crescut şi îngrijorările legate de creştere s-au înrăutăţit.

„Este un amestec destul de greu”, a spus Kamakshya Trivedi, şeful unui grup de cercetare de piaţă de la Goldman Sachs.

Principala modalitate de a măsura puterea dolarului este indexarea acestuia faţă de un coş de valute ale unor parteneri comerciali importanţi precum Japonia şi zona euro. Prin această măsură, dolarul este la cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani, după ce a câştigat peste 10% în acest an, o mişcare uriaşă pentru un indice care se modifică de obicei cu fracţii mici în fiecare zi.

#economie globala #dolar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.