Ce înseamnă întârirea dolarului pentru economia globală

Nivelul dolarului american este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Astfel, monedele din întreaga lume se devalorizează, iar economia globală are de suferit. Totul este influențat, de la costul unei vacanţe în străinătate la profitabilitatea companiilor multinaţionale, scrie The New York Times.

Dolarul reprezintă aproximativ 90% din toate tranzacţiile valutare ce însumează o activitate de 6 trilioane de dolari în fiecare zi înainte de pandemie, de la turişti care îşi folosesc cardurile de credit până la companii care fac investiţii internaţionale majore, scrie ZF.

Dolarul este cea mai importantă monedă din lume. De obicei, moneda crește în perioadele de tulburări, în contextul în care investitorii îl consideră relativ sigur şi stabil. Dolarul a câştigat în ultimele luni pe măsură ce inflaţia și ratele dobânzilor au crescut şi îngrijorările legate de creştere s-au înrăutăţit.

„Este un amestec destul de greu”, a spus Kamakshya Trivedi, şeful unui grup de cercetare de piaţă de la Goldman Sachs.

Principala modalitate de a măsura puterea dolarului este indexarea acestuia faţă de un coş de valute ale unor parteneri comerciali importanţi precum Japonia şi zona euro. Prin această măsură, dolarul este la cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani, după ce a câştigat peste 10% în acest an, o mişcare uriaşă pentru un indice care se modifică de obicei cu fracţii mici în fiecare zi.

#economie globala #dolar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.