Ce mai fac moldovenii?

Dispar — e răspunsul trist pentru acest titlu.

Și dispar nu atât pentru că nu se nasc destui copii, ci pentru că rata mortalității este una mare, iar dacă mai adăugăm aici și fenomenul migrației, lucrurile arată destul de pesimist. O să încerc să vă povestesc și în cifre ce s-a întâmplat cu moldovenii în ultimii ani. Și pentru comparație o să includ în acest articol și câteva cifre din Irlanda, țara în care mi-am petrecut ultimii ani și pe care o consider asemănătoare Moldovei, din punct de vedere istoric, dar și statistic.

Recent, Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a prezentat datele provizorii privind numărul populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova la 1 ianuarie 2022, care a constituit 2.604.000 persoane, în scădere cu 22,9 mii persoane (cu 0,9%) față de începutul anului precedent. Cu alte cuvinte, în 2021 populația statică a Republicii Moldova s-a redus cu 63 de oameni pe zi.

După ce mai mulți ani emigrația a fost cauza nr.1 de reducere a populației Republicii Moldova, în 2021, ca și în 2020, sporul natural negativ a fost cauza principală. De exemplu, în ultimii 8 ani, oficial, în jur de 235.000 de moldoveni au emigrat din Republica Moldova. E ca și cum ar fi dispărut în totalitate orașele Bălți, Orhei, Ungheni, Soroca, Cahul și Comrat.

Dacă în 2020, sporul natural a fost minus 9900 de oameni (adică au murit cu 9900 mai mulți decât s-au născut), atunci în 2021 cifra aceasta aproape s-a dublat, sporul natural fiind de minus 16200 de oameni. Trist! Dar există o explicație logică — pandemia. Și aceste cifre ar trebui să fie ca niște palme părintești pentru cei care au ignorat măsurile de precauție în pandemie sau care în general au refuzat să creadă că virusul chiar a ucis oameni sau cel puțin le-a accelerat moartea. Adevărul trebuie acceptat așa cum este — pandemia ne-a scuturat serios!

În 2021 doar 6700 de oameni au emigrat oficial din Republica Moldova, cel mai mic număr din ultimii 7 ani. Nu, nu pentru că-s vremuri bune, ci pentru că pandemia a oprit migrația la nivel mondial. Odată cu sfârșitul pandemiei, fenomenul migrației a revenit din nou în forță.

După cum am menționat la începutul articolului, mortalitatea înaltă este la moment principala cauză a reducerii populației Moldovei. Dacă în 2020, rata de mortalitate la 1000 de locuitori a constituit 15,4%, atunci în 2021, această cifră a crescut semnificativ, până la 17,4%. Pentru comparație, rata de mortalitate în Irlanda în 2021 a fost de 6,72% la 1000 de locuitori. Acest decalaj enorm de cifre în comparație arată atât că avem o populație bolnavă, îmbătrânită, dar și că sistemul medical din Moldova, din păcate, încă se află la un nivel destul de jos.

Pe de altă parte, rata de natalitate în Republica Moldova nu este atât de rea, fiind de 11,2% în 2021, spre comparație cu Irlanda, care are 12% la 1000 de locuitori. Doar că Irlanda o duce mai bine la capitolul de creștere a populației, crescându-și populația cu 7,6% din 2016 până în 2022. Iar din 1960 până în 2022 populația Irlandei a crescut de la 2,83 milioane la 4,99 milioane, adică cu 76%. Arată incredibil, dar acesta este rezultatul creșterii economice a țării insulare, în special în ultimii 20 de ani.

Irlanda a trecut și ea prin foamete organizată, ca și Moldova, aproape 1 milion de irlandezi murind în urma acesteia, iar alte 2 milioane emigrând din cauza sărăciei. Însă Irlanda și-a revenit, iar exemplul său poate fi unul bun pentru Republica Moldova, iar pentru asta moldovenii trebuie să înțeleagă că creșterea economică a țării amortizează și susține armonios toate aspectele de dezvoltare ale acesteia, inclusiv creșterea populației. Și creșterea economică nu ține doar de competența guvernării, ci și de responsabilitatea socială, precum plata impozitelor, transparența financiară, dar și patriotismul – cum ar fi, de exemplu, susținerea producătorilor autohtoni. Toate sunt interconectate.

Pe lângă toate acestea, luând exemplu de la țările care și-au redresat declinul demografic, Republica Moldova trebuie să investească în stimularea natalității prin prisma economică, adică creșterea considerabilă a alocațiilor pentru noi născuți și copii; investiție în educație și neapărat în sport și alte activități de prevenire a bolilor și promotoare a sănătății. O societate sănătoasă este o societate funcțională economic, în care indicii economici cresc pe seama capacității sporite a forței de muncă. Și cum am scris mai sus – creșterea economică stimulează natalitatea, reduce mortalitatea și atrage emigranții înapoi acasă, factori care ar redresa acest fenomen trist de dispariție a moldovenilor.

#galbur #populație #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a redus prognoza privind prețul petrolului rusesc și avertizează asupra unor „riscuri substanțiale” pentru economie, potrivit unui nou scenariu macroeconomic publicat vineri, potrivit prognozei Băncii Centrale a Rusiei.

Regulatorul estimează că prețul mediu al petrolului Urals va coborî în acest an la 45 de dolari pe baril, cel mai scăzut nivel de la pandemie și comparabil cu valorile din anii 2004–2005. Noua prognoză este cu aproximativ 25% sub nivelul prevăzut în bugetul federal (59 dolari/baril) și cu 10 dolari sub estimarea făcută de instituție în luna octombrie.

Banca Centrală a redus și perspectivele pe termen mediu: pentru 2027 prognoza a fost coborâtă de la 55 la 50 dolari/baril, iar pentru 2028 de la 60 la 55 dolari/baril.

„Riscurile substanțiale sunt legate de prețurile petrolului”, a declarat guvernatoarea Elvira Nabiullina. Potrivit acesteia, piața globală a trecut la surplus de ofertă, iar pentru Rusia situația este agravată de sancțiuni, motiv pentru care prognoza pe următorii trei ani a fost revizuită în jos.

Presiunea asupra prețurilor s-a accentuat după ce, la sfârșitul lui octombrie 2025, SUA au introdus sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil și au intensificat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile de petrol rusesc. În consecință, prețul mediu al Urals a scăzut de la 53,7 dolari în octombrie la 44,9 dolari în noiembrie, 39,2 dolari în decembrie și 41 dolari în ianuarie.

Potrivit estimărilor Gazprombank, economia rusă a pierdut anul trecut circa 33 miliarde de dolari din venituri din export, iar în 2026 ar putea pierde încă aproximativ 20 miliarde de dolari. Banca Centrală anticipează reducerea exporturilor totale de la 419 miliarde la 399 miliarde de dolari.

Deși guvernul rus mizează pe adaptarea companiilor și pe reducerea discounturilor la petrolul Urals, analiștii sunt sceptici. Specialiștii Raiffeisenbank califică prețul de 59 dolari/baril prevăzut în buget drept „excesiv de optimist”, în contextul în care India reduce achizițiile, discounturile față de Brent rămân ridicate, iar tendințele globale ale pieței petroliere sunt negative.

Mai mulți economiști văd scenarii chiar mai pesimiste: Dmitri Polevoi estimează pentru 2026 un preț mediu de circa 40 dolari/baril, Gazprombank anticipează 49–50 dolari, iar agenția de rating ACRA — 49–53 dolari.

Dacă veniturile petroliere și de gaze vor coborî sub nivelul de 8,9 trilioane ruble prevăzut în buget, deficitul bugetar, planificat la 3,8 trilioane ruble, ar putea crește semnificativ. Analiștii Raiffeisenbank estimează pierderi de venituri de 2,8 trilioane ruble la un preț de 45 dolari/baril. În scenariul menținerii prețurilor actuale, deficitul total ar putea urca până la circa 8 trilioane ruble, potrivit Alfa Capital.

Conform regulii bugetare, eventualele pierderi sunt acoperite din Fondul Național de Bunăstare (FNB). Ministerul Finanțelor vinde deja valută și aur din fond, aproximativ 200 miliarde ruble lunar. La începutul lui februarie, în fond mai erau circa 4,2 trilioane ruble, sumă care, la prețurile actuale, ar acoperi necesarul pentru aproximativ 15 luni, estimează analiștii.

Guvernatoarea Nabiullina a declarat însă că, în scenariile oficiale, autoritățile nu iau în calcul epuizarea FNB.

Analiștii avertizează că, dacă prețurile scăzute la petrol se vor menține, autoritățile ruse ar putea fi nevoite fie să reducă cheltuielile, fie să caute surse suplimentare de venit — inclusiv prin majorarea împrumuturilor sau introducerea unor taxe excepționale pentru sectoarele profitabile. Economiștii subliniază că, în acest moment, nu este clar cum va reuși Ministerul Finanțelor să compenseze integral pierderea veniturilor petroliere în cazul unui declin prelungit al prețurilor.