Ce pensie are fostul președinte român Traian Băsescu: Să nu credeți că sunt un om sărac

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, într-o emisiune televizată, că, după 55 de ani de muncă, între care două mandate de președinte, primește o sumă derizorie la pensie.

Băsescu a explicat și de ce nu primește indemnizație, deși a fost parlamentar, primar și președinte al României.

„Am 55 de ani de muncă, din care 12 pe nave petroliere, cu grad de risc ridicat, cu grupa I și a II-a de muncă. N-am indemnizație de șef de stat. Eu am ieșit cu o pensie de 2.980 de lei (în 2015). De atunci s-a indexat an de an. Nu am nicio altă pensie. Voi primi începând cu februarie anul viitor o pensie de 1.500 de euro de la Parlamentul European. Nu am nici pensie de fost deputat și senator, nici pensie de fost primar, nici indemnizație de fost președinte”, a declarat Traian Băsescu la Realitatea Plus.

Fostul președinte a precizat că a pierdut indemnizația de fost șef al statului ca urmare a decizie de colaborare cu Securitatea ca poliție politică.

„Am vorbit despre pensia mea mică, dar să nu credeți că sunt un om sărac. Mi-au luat indemnizația de președinte, să le fie de bine, casa (de protocol – n.red) nu era a mea, era a statului, să o țină la ei!”, a spus Băsescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#basescu #presedinte #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.