Ce pensie are fostul președinte român Traian Băsescu: Să nu credeți că sunt un om sărac

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, într-o emisiune televizată, că, după 55 de ani de muncă, între care două mandate de președinte, primește o sumă derizorie la pensie.

Băsescu a explicat și de ce nu primește indemnizație, deși a fost parlamentar, primar și președinte al României.

„Am 55 de ani de muncă, din care 12 pe nave petroliere, cu grad de risc ridicat, cu grupa I și a II-a de muncă. N-am indemnizație de șef de stat. Eu am ieșit cu o pensie de 2.980 de lei (în 2015). De atunci s-a indexat an de an. Nu am nicio altă pensie. Voi primi începând cu februarie anul viitor o pensie de 1.500 de euro de la Parlamentul European. Nu am nici pensie de fost deputat și senator, nici pensie de fost primar, nici indemnizație de fost președinte”, a declarat Traian Băsescu la Realitatea Plus.

Fostul președinte a precizat că a pierdut indemnizația de fost șef al statului ca urmare a decizie de colaborare cu Securitatea ca poliție politică.

„Am vorbit despre pensia mea mică, dar să nu credeți că sunt un om sărac. Mi-au luat indemnizația de președinte, să le fie de bine, casa (de protocol – n.red) nu era a mea, era a statului, să o țină la ei!”, a spus Băsescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#basescu #presedinte #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.