Ce prețuri sunt în Grecia în această vară? Tot ce trebuie să știi înainte de a ajunge pe teritoriul elen

Sezonul estival este în toi și moldovenii se pregătesc pentru o vacanță de vis. Una dintre destinațiile preferate ale moldovenilor este și Grecia. Vara anului 2022 se caracterizează printr-o creșterea a prețurilor în toată lumea, astfel, toți se întreabă ce prețuri sunt în acest an.

Majoritatea turiștilor care s-au întors deja din vacanță din Grecia, spun ca meniurile tavernelor grecești arată prețuri cu 10-15% mai mari față de cele de anul trecut. Există însă și cazuri în care prețurile au fost menținute, dar au fost micșorate porțiile, spun turiștii. Turiștii care au călătorit în Grecia, fie Halkidiki, Thassos sau Lefkada, consideră că nu este o creștere mare a prețurilor față de creșterea din restul țărilor europene.

Prețuri la carburanți

Prețul carburantului a crescut foarte mult în Grecia în ultima perioadă și a ajuns la peste 2,4 euro pe litru pentru benzină și peste 2,13 euro/litru pentru motorină.

Prețuri cazare în Grecia

Față de anii trecuți, in majoritatea locațiilor de vacanța din Grecia, prețurile la cazare au crescut cu cel puțin 20%! Cu toate acestea, vei găsi o cazare potrivită pentru orice buzunar și preferințe. Pentru a vedea aproximativ cât v-ar costa cazarea pentru perioada dorită puteți face o mică căutare pe Booking.

Prețuri pe plajă în Grecia

• bere Mythos: 4 – 5 euro;

• Coca Cola – 1,90 euro;

• frappe – 5 euro;

• apă plată – 0,8 euro;

• apă carbogazată – 3 euro;

• milkshake – 5,5 euro.

• închiriere șezlong – 5 euro

În Grecia, barurile si tavernele ce administrează porțiunile de plajă, asigură șezlonguri și umbrele de soare gratuite turiștilor care au un consum de minim 10 euro! Acest bun obicei se mai păstrează încă.

Prețuri la taverne în Grecia

Indiferent de locația unde vei petrece vacanța, trebuie sa știți că o bere Mythos la tavernă costa 4 – 5 euro, un suc – 1,90 euro, frappe – 5 euro, apă plată 0,8 euro, apa carbogazată – 3 euro, milkshake – 5,5 euro.

• tzatziki – 4 euro;

• salată de icre – 4,50 euro;

• salată de vinete – 4,50 euro;

• brânză Saganaki – 6,50 euro;

• salată grecească – 5-6 euro;

• caracatiță la grătar – 12,5 euro;

• creveți la grătar – 14 euro;

• calamar la grătar cu garnitură – 9,50 euro;

• calamar umplut cu branză Feta – 14 euro;

• sardine la grătar – 8,50 euro;

• souvlaki de porc – 7,5 euro;

• șnițel de pui cu garnitură – 8 euro;

• platou mix grill pentru 2 persoane – 18 euro;

• paste cu fructe de mare: 10 – 12 euro;

• miel la grătar – 8 -10 euro porția;

• vită cu orez – 8,1 euro;

• stiffado – 13 euro;

• pita-gyros – 3 euro;

• gyros la farfurie 5,5 – 6 euro;

• hamburger cu cartofi și salată – 6-8 euro;

Băuturi: bere Mythos: 4 – 5 euro, bere Amstel: 4 – 5 euro, Metaxa – 6 euro, ouzzo – 3 euro, tsipuro – 3 euro.

Deserturi: iaurt cu miere – 4 euro, baklava – 5,50 euro.

Menționăm că prețurile sunt aproximative și diferă în funcție de regiune și restaurant/tavernă.

Potrivit go-thassos.gr, pe insula Thassos o masă fără pretenții costă între 10 -15 euro/persoana la o terasă, cu băuturi incluse.

Desigur, pe lângă terase, există posibilitatea aprovizionării de la supermarket, de la localnicii adesea întâlniți la marginea drumului (cu legume, fructe, ulei de măsline, brânză și alte diferite produse locale) sau direct din porturi (pentru pește), la prețuri cu mult mai mici decât la restaurant.

Majoritatea locațiilor de cazare oferă și posibilități de gătit. Există locuri amenajate pentru grătare, iar oferta de pește și carne roșie este remarcabilă.

În multe măcelării, carnea de vită sau de pește poate fi mai ieftină decât cea de pui.

#preturi #vacanta #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.