Ce prețuri sunt în Grecia în această vară? Tot ce trebuie să știi înainte de a ajunge pe teritoriul elen

Sezonul estival este în toi și moldovenii se pregătesc pentru o vacanță de vis. Una dintre destinațiile preferate ale moldovenilor este și Grecia. Vara anului 2022 se caracterizează printr-o creșterea a prețurilor în toată lumea, astfel, toți se întreabă ce prețuri sunt în acest an.

Majoritatea turiștilor care s-au întors deja din vacanță din Grecia, spun ca meniurile tavernelor grecești arată prețuri cu 10-15% mai mari față de cele de anul trecut. Există însă și cazuri în care prețurile au fost menținute, dar au fost micșorate porțiile, spun turiștii. Turiștii care au călătorit în Grecia, fie Halkidiki, Thassos sau Lefkada, consideră că nu este o creștere mare a prețurilor față de creșterea din restul țărilor europene.

Prețuri la carburanți

Prețul carburantului a crescut foarte mult în Grecia în ultima perioadă și a ajuns la peste 2,4 euro pe litru pentru benzină și peste 2,13 euro/litru pentru motorină.

Prețuri cazare în Grecia

Față de anii trecuți, in majoritatea locațiilor de vacanța din Grecia, prețurile la cazare au crescut cu cel puțin 20%! Cu toate acestea, vei găsi o cazare potrivită pentru orice buzunar și preferințe. Pentru a vedea aproximativ cât v-ar costa cazarea pentru perioada dorită puteți face o mică căutare pe Booking.

Prețuri pe plajă în Grecia

• bere Mythos: 4 – 5 euro;

• Coca Cola – 1,90 euro;

• frappe – 5 euro;

• apă plată – 0,8 euro;

• apă carbogazată – 3 euro;

• milkshake – 5,5 euro.

• închiriere șezlong – 5 euro

În Grecia, barurile si tavernele ce administrează porțiunile de plajă, asigură șezlonguri și umbrele de soare gratuite turiștilor care au un consum de minim 10 euro! Acest bun obicei se mai păstrează încă.

Prețuri la taverne în Grecia

Indiferent de locația unde vei petrece vacanța, trebuie sa știți că o bere Mythos la tavernă costa 4 – 5 euro, un suc – 1,90 euro, frappe – 5 euro, apă plată 0,8 euro, apa carbogazată – 3 euro, milkshake – 5,5 euro.

• tzatziki – 4 euro;

• salată de icre – 4,50 euro;

• salată de vinete – 4,50 euro;

• brânză Saganaki – 6,50 euro;

• salată grecească – 5-6 euro;

• caracatiță la grătar – 12,5 euro;

• creveți la grătar – 14 euro;

• calamar la grătar cu garnitură – 9,50 euro;

• calamar umplut cu branză Feta – 14 euro;

• sardine la grătar – 8,50 euro;

• souvlaki de porc – 7,5 euro;

• șnițel de pui cu garnitură – 8 euro;

• platou mix grill pentru 2 persoane – 18 euro;

• paste cu fructe de mare: 10 – 12 euro;

• miel la grătar – 8 -10 euro porția;

• vită cu orez – 8,1 euro;

• stiffado – 13 euro;

• pita-gyros – 3 euro;

• gyros la farfurie 5,5 – 6 euro;

• hamburger cu cartofi și salată – 6-8 euro;

Băuturi: bere Mythos: 4 – 5 euro, bere Amstel: 4 – 5 euro, Metaxa – 6 euro, ouzzo – 3 euro, tsipuro – 3 euro.

Deserturi: iaurt cu miere – 4 euro, baklava – 5,50 euro.

Menționăm că prețurile sunt aproximative și diferă în funcție de regiune și restaurant/tavernă.

Potrivit go-thassos.gr, pe insula Thassos o masă fără pretenții costă între 10 -15 euro/persoana la o terasă, cu băuturi incluse.

Desigur, pe lângă terase, există posibilitatea aprovizionării de la supermarket, de la localnicii adesea întâlniți la marginea drumului (cu legume, fructe, ulei de măsline, brânză și alte diferite produse locale) sau direct din porturi (pentru pește), la prețuri cu mult mai mici decât la restaurant.

Majoritatea locațiilor de cazare oferă și posibilități de gătit. Există locuri amenajate pentru grătare, iar oferta de pește și carne roșie este remarcabilă.

În multe măcelării, carnea de vită sau de pește poate fi mai ieftină decât cea de pui.

#preturi #vacanta #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.