Ce prevede un contract de leasing financiar și operațional?

27 Sept. 2021, 15:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
27 Sept. 2021, 15:08 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În conformitate cu Standardele Naționale de Contabilitate „Contracte de leasing”, contractul de lеasing este un contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului, contra unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de timp. În sensul prezentului standard noţiunea de lеasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea (închirierea).
În funcţie de gradul de repartizare între locator şi locatar a riscurilor şi beneficiilor aferente deţinerii activelor transmise în leasing, se delimitează două tipuri de leasing: financiar şi operaţional.

Tipul leasingului se stabileşte la începutul termenului de leasing în baza condiţiilor contractuale şi trebuie să fie identic pentru locatar şi locator. La clasificarea contractului de leasing este necesar a asigura prioritatea conţinutului asupra formei, adică a lua în considerare mai curând esenţa economică a contractului, decât forma lui juridică, scrie contabilsef.md.

Contractul de leasing financiar prevede respectarea cel puţin a uneia din următoarele condiţii:

1) La expirarea termenului de leasing dreptul de proprietate asupra activului transmis în leasing trece la locatar;
   Exemplul 1. Entitatea „A” a procurat un activ şi l-a transmis în leasing entităţii „B” pe 4 ani. Conform condiţiilor contractuale la sfîrşitul termenului de leasing locatorul va transfera locatarului dreptul de proprietate asupra activului.
În baza datelor din exemplu, leasingul se clasifică ca financiar.
2) Termenul contractului de leasing constituie cel puţin 75% din durata de funcţionare economică a activului transmis în leasing;
Exemplul 2. Entitatea „A” a procurat un activ şi l-a transmis în leasing entităţii „B” pe 4 ani. Conform contractului de leasing locatarul va returna activul locatorului la sfârşitul termenului de leasing. Locatorul estimează durata de funcţionare economică a activului la 5 ani.
În baza datelor din exemplu, leasingul se clasifică ca financiar, întrucât termenul contractului de leasing constituie 80% [(4 ani : 5 ani) x 100] din durata de funcţionare economică a activului transmis în leasing.
3) Suma plăţilor minime de leasing constituie cel puţin 90% din valoarea justă a activului transmis în leasing.
Exemplul 3. Entitatea „A” a procurat la începutul anului 201X un activ la valoarea justă de 800 000 lei şi l-a transmis în leasing entităţii „B” pe 4 ani. Conform contractului de leasing locatarul este obligat să:
(a) achite la începutul termenului de leasing un avans în sumă de 30 000 lei,
(b) efectueze la sfîrşitul fiecărui din primii 3 ani plăţi egale cu 252 880 lei şi la sfârşitul anului 201X+3 − plată de 252 890 lei pentru achitarea valorii rambursabile a activului şi dobânzii de leasing la o rată anuală de 15% și
(c) returneze locatorului la sfârşitul termenului de leasing activul la o valoare estimativă de 84 000 lei.

Locatorul estimează durata de funcţionare economică a activului la 6 ani.
În baza datelor din exemplu, leasingul se clasifică ca financiar, întrucât suma plăţilor minime de leasing constituie 1 125 530 lei (30 000 lei + 252 880 lei x 3 ori + 252 890 lei + 84 000 lei) ceea ce depăşeşte valoarea justă a activului.
În cazul în care contractul de leasing nu conţine nici o condiţie din cele 3 sus-menționate din prezentul standard, contractul de leasing se consideră operaţional.
Contractul de arendă a terenului agricol se consideră operaţional.

Dacă locatorul şi locatarul au convenit să modifice condiţiile contractului de leasing în aşa mod ca să se schimbe clasificarea efectuată anterior, atunci contractul revizuit este considerat în scopuri contabile un contract nou. Modificările estimărilor contabile (de exemplu, privind durata de funcţionare economică, valoarea reziduală a activului transmis în leasing) sau modificările de circumstanţe (de exemplu, neîndeplinirea obligaţiilor de către locatar) nu condiţionează revizuirea clasificării leasingului în scopuri contabile.

01 Iul. 2026, 15:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 15:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Scandalul de la MoldATSA care a izbucnit după dezvăluirile cu privire la salariul de milioane al verișoarei președintei Maia Sandu, Anastasiei Taburceanu și controversele legate de CV-ul fostului director Dumitru Vangheli, scoate la iveală veniturile de milioane ale conducerii întreprinderii care gestionează traficul aerian al Republicii Moldova.

Redacția BANI.MD a prospectat declarațiile de avere ale principalilor angajați ai MoldATSA și a constatat că cel puțin zece funcționari au încasat în 2025 venituri anuale de peste un milion de lei.

Cele mai mari venituri declarate aparțin șefului Departamentului Operațional, Gheorghița Serghei Victor, care a raportat un salariu anual de 1,6 milioane de lei sau 133 de mii lei lunar.

Pe locul al doilea se află contabilul-șef al întreprinderii, Olga Tudor, cu venituri salariale de 1,5 milioane de lei sau 125 mii de lei lunar, la care se adaugă aproape 98 mii de lei diurne și peste 12 mii de lei tichete de masă.

Șeful Serviciului Managementul Traficului Aerian, Veaceslav Șpac, a declarat un salariu anual de 1,4 milioane de lei sau 116 mii lei lunar, iar șeful Centrului Tehnic al Sistemelor de Dirijare a Traficului Aerian, Petru Iovu, a raportat venituri de 1,3 milioane de lei sau 108 mii de lei de la MoldATSA. Acesta a mai declarat venituri din alte activități salariale, inclusiv de la Campingul din Vadul lui Vodă SRL și Federația Sindicală „SindTransAero”, în timp ce soția sa a încasat peste 344 mii de lei salariu de la aceeași întreprindere.

Lista continuă cu șeful Departamentului Siguranță și Investigații, Victor Popușoi, care a declarat 1,2 milioane de lei sau 100 mii de lei lunar, șefa Departamentului Conformitate, Calitate și Audit, Diana Robu (soția fostului procuror general interimar, Dumitru Robu n.a), cu 1,1 milioane de lei sau 91 mii de lei lunar, precum și adjuncta contabilului-șef, Irina Sandu, care a raportat venituri salariale de 1,07 milioane de lei sau 89 mii de lei lunar, la care se adaugă tichete de masă, diurne, ajutor material și compensații pentru energie.

De asemenea, șeful Departamentului Tehnic, Serghei Sandu, a încasat un milion de lei, iar adjunctul șefului Departamentului Securitate Aeronautică, Loredan Roșca, a declarat la fel venituri de un milion de lei sau câte 83 mii de lei lunar.

În ultimele două săptămâni, MoldATSA a fost zguduită de un scandal care s-a soldat cu demisia fostului director al întreprinderii, Dumitru Vangheli, a președintelui Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, și a directorului Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.